În aviație au triumfat cordela și incompetența! Sturza: Domnilor de la guvern, zburăm sau ne târâm ca primatele

03 Mai 2023, 13:12
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
03 Mai 2023, 13:12 // Actual //  bani.md

Într-o postare pe Facebok, fostul premier și actualul om de afaceri, Ion Sturza susține că Republica Moldova are nevoie să-și dezvolte aviația să nu rămână doar la legatul cablurilor de la Bălți și Orhei

Fostul premieri se întreabă retoric dacă Republica Moldova are nevoie de Air Moldova? Evident că nu! Dacă tot avem jin bun și fete frumoase, la ce ne mai trebuie și aviație?!

„Dar… O țară nu poate exista doar cu industria „bananelor”. Are nevoie și de ceva mai sofisticat. Tehnologie, ceva, scule electronice, inginerie. Astăzi, unii sunt în extaz maximal că mii de băștinași „leagă” cabluri pe la Bălți și Orhei. Tehnologie care nu s-a schimbat de pe timpul Romei Antice, când se legau sandalele”, explică omul de afaceri.

Potrivit lui, viitorul unei națiuni moderne este bazat pe creier, nu pe forța brută.

Omul de afaceri rememorează prima generație de manageri și piloți moldoveni de la începutul anilor ‘90, toți foști piloți militari în armata sovietică, care au răspuns la îndemnul „Veniți acasă, măi băieți!”. Rogov, Popov, Țopa… Da, de pe supersonic pe Yak și Tupolev, Antonov. Dar au urmat Embraer, Boeing, Airbus, Saab. Sute de piloți și ingineri cu nume moldovenești instruiți. Elita profesională a națiunii. Ce s-a întâmplat la un anumit moment? Unora li s-a urcat kerosenul la cap, alții a lehamite au plecat în alte „ceruri”. În aviația națională au triumfat cordela și incompetența. Încununate cu privatizarea Air Moldova către… ați ghicit, Ilan Șor! De cine? Ați ghicit! Lista celor 8.

„Am insistat, avem nevoie de un nou îndemn, „Veniți acasă, măi băieți!” Și să salvăm aviația civilă, că cea militară a rămas doar cu un “kukuruznik”. Alo, domnilor de la guvern, zburăm sau ne târâm ca primatele?”, întreabă Ion Sturza reprezentanții Guvernului.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.