Experți de talie internațională vin la Chișinău să ne împărtășească experiențe și modele de dezvoltare social-urbană

Forumul Social Urban 2023 adună la Chișinău peste 100 de speakeri din 30 de orașe, care reprezintă organizații internaționale și orașe partenere, organizații non-guvernamentale, autorități publice, investitori și parteneri de dezvoltare. Printre ei sunt personalități notorii din domeniul social, care au influențat sisteme și politici în întreaga lume și pot oferi exemple și practici inspiraționale pentru Chișinău.

Împreună cu specialiștii locali vor aborda subiecte de importanță majoră pentru dezvoltarea urbană sustenabilă și crearea unui mediu de viață mai bun pentru locuitorii orașului, prezentând modele de proiecte sociale și politici de preluat, care să ofere beneficii comunității locale.

Menționăm doar câțiva dintre speakerii pe care cei prezenți la Forumul Social Urban îi pot asculta în cele 13 paneluri de discuții desfășurate în cadrul evenimentului.

Georgette Mulheir este expertă globală de top, care a creat un nou model de transformare a sistemelor de îngrijire și protecție a copilului, fiind urmat de multe țări din întreaga lume. A lucrat în 33 de țări, consultând guvernele, donatorii importanți și comunitatea internațională în acest domeniu. Ea va ține o prezentare în cadrul panelului dedicat programelor de îngrijire și protecție a copilului.

Lene Rachel Andersen, co-fondatoare a grupului de reflecție Nordic Bildung din Copenhaga, principala inițiatoare a Zilei europene a educației și co-fondatoare a Rețelei europene de formare, va veni cu un discurs în cadrul panelului de deschidere a forumului, dar și cu o lecție publică despre conceptul Nordic Bildung, fiind co-autoarea și promotoarea activă a acestuia.

Chișinăul a devenit recent parte a Rețelei internaționale a orașelor care învață, sub egida UNESCO Learning Cities. În acest context, forumul va avea drept oaspeți mai mulți reprezentanți ai orașelor din rețea.

Levan Kvatchadze, director regional DVV International pentru Ucraina, Belarus și Moldova, va modera panelul „Oraș care învață”. Organizația este lider în domeniul educației adulților, oferind sprijin la nivel mondial pentru înființarea și dezvoltarea de structuri durabile pentru educația tinerilor și adulților. În cadrul cooperării cu DVV Internațional, la Chișinău a fost deschis recent primul Centru de Învățare a Adulților.

Annateresa Rondinella este coordonatoarea proiectelor și programelor culturale UNESCO și autoarea unui proiect recunoscut ca bună practică educațională la nivel global, fiind prezentat la multe reuniuni internaționale. La forum va vorbi despre consolidarea rețelelor de învățare în orașul Lucca, Italia.

Timoleon Pietris, viceprimar pe domeniul turismului al Municipiului Corinth, Grecia, are o experiență vastă în probleme sociale, educaționale, urbane, culturale și de dezvoltare locală, iar la Chișinău va povesti despre experiența orașului istoric Corint în cadrul rețelei globale UNESCO a orașelor care învață. De asemenea, vin să-și prezinte bunele practici reprezentanți ai orașelor Clermont – Ferrand și Evry – Courcouronnes (Franța), Cork (Irlanda), Oss (Olanda) și Erevan (Armenia).

În cadrul unui panel comun vor participa Francesca Bonelli, reprezentanta Agenției ONU pentru Refugiați (UNHCR) în Republica Moldova; Felisa Tibbitts, președinte UNESCO în Drepturile Omului și Învățământ Superior, Universitatea din Utrecht, Olanda; Dominika Stojanoska, reprezentantă de țară UN Women; Nigina Abaszada, reprezentanta Fondului Națiunilor Unite pentru Populație în Moldova și Andrew Mcelroy, Coordonatorul Global pentru Îmbunătățirea Rezilienței Urbane 2030 din cadrul Biroului Global al ONU pentru Reducerea Riscurilor de Dezastre (UNDRR). Speakerii vor aborda subiecte precum egalitatea de gen, dezvoltarea orașului care nu lasă pe nimeni în urmă, criza refugiaților, dezvoltarea urbană sensibilă la schimbările climatice și educația adulților.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Orașul Chișinău își propune să adere la inițiativa Organizației Mondiale a Sănătății – Rețeaua Europeană a Orașelor Sănătoase. La forum au fost invitați reprezentanți ai rețelei, dar și alți specialiști în sănătate din țară și străinătate, care vin cu idei și practici care vor ajuta autoritățile locale și orașul să atingă acest deziderat.

Gernot Antes, coordonatorul Rețelei Orașelor Sănătoase din Austria, va vorbi în cadrul panelului „Oraș sănătos” despre avantajele unei rețele de orașe sănătoase pentru țară și pentru oameni. Odysseas Nasimpian, viceprimar al orașului Nea Smyrni, Grecia, va împărtăși din practicile sănătoase pe care le dezvoltă orașul său.

Bitta Mostofi, avocată pentru drepturile imigranților, consilier principal al Directorului Serviciului pentru Cetățeni și Imigrare al Guvernului SUA și fost comisar pentru Afacerile imigranților al Primarului din New York, va avea o intervenție online, unde va vorbi despre metode de integrare a refugiaților și migraților.

Ko Do Hwan – director executiv Peace Winds Korea, va vorbi despre experiența gestionării unui centru pentru refugiați din Ucraina. La acest subiect se va referi și Anna Szadkowska-Ciezca, șefă adjunctă a Oficiului pentru Participare a Primăriei Orașului Lublin, dar și alți invitați la forum.

Luis Beltran, Consilier Municipal Responsabil pentru Accesibilitate și Persoane cu Dizabilități, Grenoble, Franța va prezenta experiența orașului Grenoble în incluziunea persoanelor cu dizabilități, iar Carlo Nofri – președintele Observatorului Național de Lingvistică și Mediere Culturală, Italia, va interveni online cu o prezentare despre experiența orașului Fermo ca oraș prietenos persoanelor cu deficiențe de auz.

În cadrul panelului „Oraș eficient energetic” vin cu prezentări de bune practici Davit Narmania, președinte al Comisiei Naționale de Reglementare a Energiei și Aprovizionării cu Apă din Georgia; Andrei Zamfiroi, director general adjunct al „Energetica Servicii” din București, România; Nick Grove, co-director executiv „Palantir Group”, Marea Britanie; Dimitra Livadioti, Șefa Direcției pentru Economie Circulară, Nea Smyrni, Grecia, Feliks V. Lacroix, expert ESG din Marea Britanie și Jean-Luc Deflandre, director comercial Wrightbus, Marea Britanie.

Despre mecanismele de prevenire a tuturor riscurilor, dar și acțiunile necesare pentru un oraș sigur, rezilient și durabil se va vorbi în cadrul panelului „Oraș Sigur”, unde experții locali vor fi ghidați de Milana Rikanovici, specialist gender, UN Women Serbia; Itır Akdogan, Director de Cercetare al Fundației pentru Studii Economice și Sociale, Turcia și Gabi Mihai, vicepreședintele Organizației Sindicale „ProLex Iași, Poliția Locală”, dar și alți speakeri din diferite domenii, ce au legătură cu asigurarea siguranței locuitorilor orașelor.

La „Oraș creativ” vom avea invitați din partea Institutului Cultural Danez- Frederikke Thorning Jacobsen, coordonatoare de proiect; Kaspars Liegalvis, Centrul de Artă Totaldobže Art – Black Holes Residency din Riga (Letonia) și

Jaanus Juss, fondatorul Centrului Telliskivi Creative City, Tallinn (Estonia). Reprezentantul centrului Telliskivi va ține și o lecție publică.

Forumul Social Urban a început astăzi și se va finaliza pe data de 6 mai cu vizite ale oaspeților la instituțiile care prestează servicii de importanță socială.

Doritorii de a participa se pot înregistra pe www.forumsocialurban.md

#forum social urban #experti #discutii #Chisinau #capitală

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca turcă DenizBank, care este una dintre cele mai mari instituții de credit din țară, practic a încetat să mai deschidă conturi pentru cetățenii ruși de la începutul anului 2024, scrie RBC, citând doi intermediari care îi ajută pe ruși să obțină carduri de la băncile turcești.

„Din zece cereri de deschidere a unui cont, doar una primește aprobare. Este imposibil să deschizi un cont chiar și cu un permis de ședere și înregistrare în Turcia”, a descris situația unul dintre intermediari, Serghei Ovsyannikov. El a adăugat că DenizBank face acum excepții doar pentru clienții cu un depozit mare de 100 de mii de dolari și mai mult.

Problema a fost confirmată de partenerul de conducere al Lenar Wealth Management, Lenar Rakhmanov, care lucrează la Istanbul. Potrivit acestuia, probabilitatea ca un rus să deschidă un cont este influențată de „calibrul clientului” și de acordurile personale cu o anumită sucursală bancară.

A avea un permis de ședere și înregistrarea locală nu garantează deschiderea unui cont la DenizBank, confirmă un alt intermediar, Elena Chernysheva. Ea notează că cetățenii ruși, având în mână un pachet complet de documente necesare, le va fi mai ușor să contacteze o altă bancă în aceste scopuri.

La sfârșitul anului trecut, președintele american Joe Biden a semnat un decret care introduce restricții împotriva băncilor străine pentru a ajuta persoanele fizice și juridice ruse să eludeze sancțiunile și pentru a asista în aprovizionarea industriei ruse de apărare. După aceasta, o serie de instituții de credit străine au înăsprit condițiile pentru deservirea rușilor, iar cetățenii ruși au început, de asemenea, să aibă dificultăți în efectuarea plăților și transferurilor.

După invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia și sancțiunile ulterioare, unele țări, inclusiv Turcia, au început să ajute Moscova să reexporte mărfuri. Potrivit unor surse familiare cu Financial Times, agențiile de informații ruse au depus „efort și timp considerabil” pentru a găsi modalități de a evita sancțiunile și controalele la export, iar intermediarii financiari au început să participe la astfel de operațiuni „intenționat sau neintenționat”.

Partenerul Pen & Paper, Kira Vinokurova, consideră că refuzurile de a deschide conturi sunt cauzate de riscurile pentru bănci de a fi supuse sancțiunilor, deoarece accesul indivizilor ruși la sistemul financiar global poate fi privit ca o contribuție la sectorul financiar rus. În plus, crește riscul introducerii unor măsuri restrictive de asistență pentru eludarea sancțiunilor anti-ruse.

„Prin deschiderea unui cont pentru persoane ruse, băncile turce trebuie să cheltuiască resurse suplimentare pentru verificarea tranzacțiilor din punctul de vedere al participării persoanelor sancționate sau al implementării activităților interzise din punctul de vedere al sancțiunilor occidentale”, spune Vinokurova, menționând că Rusia este acum „o jurisdicție cu un risc crescut de sancțiuni”.

Cerințele de deservire a rușilor de către băncile turcești vor deveni mai stricte în viitor din cauza presiunii tot mai mari de sancțiuni, dar este puțin probabil ca băncile turce să abandoneze complet noii clienți ruși, avocatul este sigur: „Unul dintre principiile regimurilor de sancțiuni ale Jurisdicțiile occidentale sunt în centrul măsurilor pe anumite persoane, sectoare, bunuri sau servicii, iar refuzul complet de a servi rușii este puțin probabil să fie încurajat de acestea.”

În luna mai anul trecut, vicepreședintele Băncii Rusiei, Alexey Guznov, a raportat problemele cu care se confruntă băncile rusești atunci când încearcă să deschidă conturi în țări „prietenoase” pentru a stabili un comerț ocolind dolarul, euro și alte valute mondiale. Înainte de aceasta, Banca Centrală a Federației Ruse a spus că băncile străine nu au răspuns propunerilor de parteneriat ale colegilor ruși, iar președintele Comitetului Dumei pentru Piața Financiară, Anatoli Aksakov, a spus că doar trei instituții de credit au reușit să deschidă. conturi de corespondent.