Nașul inteligenței artificiale: Amenințarea pe care o reprezintă pentru lume „mai urgentă” decât schimbările climatice

06 Mai 2023, 07:31
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Mai 2023, 07:31 // Actual //  bani.md

Inteligența artificială ar putea reprezenta o amenințare „mai urgentă” pentru omenire decât schimbările climatice, a declarat într-un interviu acordat Reuters, pionierul în domeniul Inteligenței Artificiale, Geoffrey Hinton.

Geoffrey Hinton, cunoscut pe scară largă ca fiind unul dintre „nașii inteligenței artificiale”, a anunțat recent că a părăsit Alphabet după un deceniu petrecut în cadrul firmei, spunând că a vrut să vorbească despre riscurile tehnologiei fără ca acest lucru să-l afecteze pe fostul său angajator.
Munca lui Hinton este considerată esențială pentru dezvoltarea sistemelor contemporane de inteligență artificială. În 1986, a fost coautor al lucrării fundamentale „Learning representations by back-propagating errors” (Învățarea reprezentărilor prin erori de propagare inversă), o piatră de hotar în dezvoltarea rețelelor neuronale care stau la baza tehnologiei IA. În 2018, a primit Premiul Turing ca recunoaștere a descoperirilor sale în domeniul cercetării.

Dar acum se numără printre tot mai mulți lideri din domeniul tehnologiei care își exprimă public îngrijorarea cu privire la posibila amenințare reprezentată de IA dacă mașinile ar ajunge să fie mai inteligente decât oamenii și să preia controlul planetei.
„Nu aș vrea să devalorizez schimbările climatice. Nu aș vrea să spun: „Nu ar trebui să vă faceți griji în legătură cu schimbările climatice”. Și acesta este un risc uriaș”, a spus Hinton. „Dar cred că acest lucru ar putea sfârși prin a fi mai urgent”.

El a adăugat: „În cazul schimbărilor climatice, este foarte ușor să recomanzi ceea ce ar trebui să faci: pur și simplu nu mai ardeți carbon. Dacă faci asta, în cele din urmă lucrurile vor fi în regulă. Pentru acest lucru nu este deloc clar ce ar trebui să faci.”
OpenAI, susținută de Microsoft, a dat startul unei curse de înarmare tehnologică în noiembrie, când a pus la dispoziția publicului ChatGPT, un chatbot cu inteligență artificială. Acesta a devenit în scurt timp aplicația cu cea mai rapidă creștere din istorie, ajungând la 100 de milioane de utilizatori în două luni.
În aprilie, directorul executiv al Twitter, Elon Musk, s-a alăturat miilor de oameni care au semnat o scrisoare deschisă prin care se cerea o pauză de șase luni în dezvoltarea unor sisteme mai puternice decât GPT-4, lansat recent de OpenAI.

Printre semnatari s-au numărat directorul general al Stability AI, Emad Mostaque, cercetători de la DeepMind, deținută de Alphabet, și alți pionieri AI, Yoshua Bengio și Stuart Russell.

Deși Hinton împărtășește îngrijorarea semnatarilor cu privire la faptul că IA se poate dovedi a fi o amenințare existențială pentru omenire, el nu a fost de acord cu oprirea cercetării.

„Este complet nerealist”, a spus el. „Sunt în tabăra care crede că acesta este un risc existențial și este suficient de aproape încât ar trebui să lucrăm din greu chiar acum și să investim o mulțime de resurse pentru a afla ce putem face în acest sens.”

În Uniunea Europeană, un comitet de legislatori a răspuns la scrisoarea susținută de Musk, solicitându-i președintelui american Joe Biden să convoace un summit global privind viitoarea direcție a tehnologiei împreună cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Săptămâna trecută, comisia a convenit asupra unui set de propuneri de referință care vizează inteligența artificială generativă, care ar obliga companii precum OpenAI să dezvăluie orice material protejat prin drepturi de autor utilizat pentru antrenarea modelelor lor.

Între timp, Biden a purtat discuții cu mai mulți lideri ai companiilor de inteligență artificială, inclusiv cu directorul general al Alphabet, Sundar Pichai, și cu directorul general al OpenAI, Sam Altman, la Casa Albă, promițând o „discuție sinceră și constructivă” cu privire la necesitatea ca firmele să fie mai transparente cu privire la sistemele lor.
„Liderii din domeniul tehnologiei au cea mai bună înțelegere a acestui subiect, iar politicienii trebuie să fie implicați”, a declarat Hinton. „Ne afectează pe toți, așa că trebuie să ne gândim cu toții la asta”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală