Țara unde oamenii iau lecţii pentru a reînvăţa cum să zâmbească după pandemie

O asociaţie din Japonia oferă lecţii persoanelor care au uitat să zâmbească în perioada pandemiei, atunci când feţele erau acoperite de măşti de protecţie. De asemenea, lecţiile vizează aspectele terapeutice ale zâmbetului, potrivit Sky News.

Sesiunile sunt organizate de Centrul de ajutorare a vârstnicilor Akabane de la sfârşitul anului trecut. În timp, acestea au crescut în popularitate, deoarece numeroşi japonezi au realizat că prin purtarea excesivă a măştii de protecţie au uitat să zâmbească, anunţă cotidianul Asahi Shimbun.

Numărul solicitanţilor a crescut de aproape cinci ori ori după ce autorităţile au anunţat, în februarie 2023, că guvernul va renunţa la recomandarea de a purta măşti.

„Având în vedere că purtarea măştilor a devenit o normă, oamenii au avut mai puţine ocazii de a zâmbi şi tot mai mulţi oameni au dezvoltat un complex în legătură cu acest lucru. Mişcarea şi relaxarea muşchilor faciali este cheia pentru a face un zâmbet bun”, a declarat pentru Asahi Shimbun, Keiko Kawano, un antrenor al procedurii de „educaţie prin zâmbet” Egaoiku.

Japonezii sunt învăţaţi să zâmbească şi din raţiuni terapeutice. Potrivit Delaware Psychological Services, zâmbetul duce la scăderea tensiunii arteriale şi, implicit, poate avea legătură cu creşterea speranţei de viaţă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#zimbet #lectii #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova intră în ultimele trei luni ale anului 2026 sub semnul stagnării și al unor noi presiuni asupra prețurilor. Managerii întreprinderilor anticipează scumpiri moderate ale produselor și serviciilor, în timp ce veniturile din vânzări și numărul angajaților ar urma să rămână relativ stabile. Mai mult, peste jumătate dintre companiile chestionate au raportat dificultăți în desfășurarea activității, principala problemă fiind lipsa cererii pe piață, arată datele Anchetei de conjunctură publicate de Biroul Național de Statistică (BNS).

Potrivit BNS, pentru trimestrul IV 2026, soldul conjunctural cu privire la evoluția prețurilor este de +8%, în timp ce indicatorul referitor la veniturile din vânzări se situează la zero. Așteptările cu privire la activitatea economică sunt ușor pozitive, cu un sold de +3%, însă cele care se referă la numărul salariaților sunt negative, de -3% și arată o relativă stabilitate a ocupării forței de muncă.

Cele mai pronunțate așteptări de scumpire sunt în sectorul construcțiilor. Managerii din domeniu raportează un sold conjunctural de +22% pentru prețurile lucrărilor, concomitent cu perspective moderate de creștere a activității economice (+13%) și a veniturilor din vânzări (+10%). În schimb, așteptările privind numărul de angajați rămân relativ stabile, cu un sold de -2%.

Industria prelucrătoare anticipează, de asemenea, majorări ale prețurilor, soldul conjunctural fiind de +14%. Managerii estimează o creștere moderată a activității economice (+9%), dar veniturile din vânzări ar urma să rămână relativ stabile (+3%), la fel ca numărul salariaților (-2%).

Situația este mai rezervată în comerțul cu amănuntul și servicii, unde managerii nu anticipează o îmbunătățire semnificativă a activității economice. Soldul conjunctural este zero pentru situația economică, -3% pentru veniturile din vânzări și -4% pentru numărul salariaților. În privința prețurilor, indicatorul este de +5%, ceea ce indică așteptări de relativă stabilitate.

Datele arată și diferențe în funcție de dimensiunea întreprinderilor. Companiile mari, cu cel puțin 250 de salariați, sunt cele mai optimiste în privința veniturilor din vânzări, cu un sold conjunctural de +13%, dar anticipează și presiuni mai pronunțate asupra prețurilor, de +14%.

Întreprinderile mijlocii estimează un sold de +12% în privința prețurilor, iar cele mici și microîntreprinderile, de +8%. În cazul celor mai mici companii, cu până la nouă angajați, perspectivele sunt mai prudente: soldul conjunctural privind veniturile din vânzări este de -3%, iar cel privind numărul salariaților, de -5%.

Problemele mediului de afaceri sunt evidențiate și de rezultatele pentru trimestrul III 2026, când 51% dintre managerii chestionați au declarat că s-au confruntat cu factori care le-au limitat activitatea economică.

Principala dificultate o reprezintă cererea insuficientă pe piață, indicată de 32,2% dintre respondenți. Problemele financiare sunt menționate de 22,8% dintre manageri, iar lipsa forței de muncă calificate afectează 18,3% dintre întreprinderile chestionate.

Totodată, 10,7% dintre respondenți au indicat consecințele crizei provocate de războiul din Ucraina drept factor care limitează activitatea economică, în timp ce 5,6% au semnalat lipsa spațiilor sau a echipamentelor necesare.

Rezultatele anchetei conturează o economie în care întreprinderile continuă să resimtă presiuni asupra costurilor, în condițiile în care cererea nu oferă perspective clare de accelerare a vânzărilor. Construcțiile și industria prelucrătoare anticipează creșteri moderate ale activității, însă comerțul și serviciile rămân prudente.