Gata cu dezastrul de la calea ferată! UE acordă 71 milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane

Pachetul de finanțare în valoare de 71 de milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane de cale ferată va facilita transportul din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova

BERD aprobă un împrumut de 23 de milioane de euro, iar UE contribuie cu un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru Căile Ferate din Moldova

Pachetul de finanțare pentru reabilitarea a două segmente de cale ferată va stimula economia

Îmbunătățirile vor facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Comisia Europeană au aprobat un pachet financiar prin care UE va acorda un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru un proiect de reabilitare a două tronsoane cheie de linii de cale ferată din Moldova. BERD va oferi guvernului Republicii Moldova 23 de milioane de euro. Cele 28 de milioane de euro din costurile proiectului de 71 de milioane de euro vor fi suportate de Căile Ferate din Moldova.

Reabilitarea tronsoanelor care aparțin Coridorului Feroviar Nord-Sud al Moldovei va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și va facilita transportul mărfurilor din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova. Cele două state, Ucraina și Moldova, au primit statutul de candidat la UE în 2022.

Proiectul a fost lansat în cadrul reuniunii anuale a BERD de la Samarkand din 2023 de către președintele BERD, Odile Renaud-Basso, și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Finanțarea Uniunii Europene vine prin Componenta de răspuns rapid a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – GE).

Căile Ferate din Moldova vor fi responsabile de implementarea proiectului.

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, incertitudinea cu privire la viabilitatea exportului pe mare a producției de cereale a Ucrainei în cantități mari a impulsionat eforturile de a identifica rute alternative care să asigure securitatea alimentară globală.

Proiectul urmărește să asigure creșterea potențialului logistic și de tranzit al Moldovei și sporirea eficienței operaționale a infrastructurii regionale prin reabilitarea infrastructurii feroviare, pentru început a tronsonului feroviar Vâlcinet – Bălți – Ungheni din Moldova, iar apoi, în a doua fază a lucrărilor, a tronsonului Chișinău – Cainari.

De asemenea, proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Transportarea acestor mărfuri pe calea ferată va reduce, de asemenea, emisiile de carbon ale Moldovei. În prezent, capacitatea redusă a rețelei înseamnă că majoritatea mărfurilor spre vest din Ucraina, prin Moldova, sunt transportate utilizând infrastructura rutieră, care consumă mai mult carbon. Proiectul va crește capacitatea rețelei și va ridica restricțiile de viteză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #bani #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Politica fiscală pentru anul 2027, votată de Parlament în lectura a doua, reprezintă cea mai amplă majorare a taxelor și impozitelor din istoria Republicii Moldova, susține deputatul Ion Chicu. Fostul premier avertizează că noile prevederi vor lovi în mediul de afaceri, vor scumpi motorina și ar putea avea un efect contrar celui urmărit de Guvern, prin reducerea activității economice și erodarea bazei fiscale.

Potrivit parlamentarului, modificările operate între prima și a doua lectură sunt nesemnificative în raport cu majorările fiscale aprobate.

„În linii mari, această politică fiscală, chiar cu concesiile pe care le-a făcut Guvernul între prima și a doua lectură, rămâne, istoric, cea mai mare majorare de cote de impozite de când există acest stat. Sau cel puțin din 1997, de când s-a aprobat Codul fiscal în vigoare”, a declarat Ion Chicu.

Una dintre cele mai controversate prevederi, în opinia deputatului, este majorarea repetată a accizelor la motorină, cu 20% în 2027 și continuarea creșterilor în următorii ani, până în 2029. Chicu avertizează că această politică va reprezenta o lovitură puternică pentru economie, în special pentru sectoarele dependente de carburanți. Pentru anul 2027, documentul adoptat prevede o majorare de 20% a accizei la motorină și de 10% pentru majoritatea celorlalte produse accizabile.

Criticile vizează și introducerea TVA la gazele naturale începând cu 1 aprilie 2027. Deși autoritățile au majorat plafonul de consum pentru aplicarea cotei reduse, fostul premier consideră că măsura va aduce o povară suplimentară consumatorilor. Conform documentului aprobat, pentru primii 150 de metri cubi de gaze naturale consumați lunar de gospodării se va aplica TVA de 8%, iar cantitatea care depășește acest plafon va fi taxată la cota standard de 20%.

Chicu a criticat și tratamentul fiscal diferențiat aplicat produselor agricole. Potrivit acestuia, revenirea la cota TVA de 8% pentru anumite cereale, în timp ce altele rămân taxate cu 12%, creează discrepanțe greu de justificat economic.

Deputatul susține că opoziția a încercat să atenueze impactul noii politici fiscale prin amendamente, însă majoritatea propunerilor nu au fost acceptate. Din cele 22 de amendamente înaintate de el împreună cu un alt parlamentar, doar trei ar fi fost acceptate integral sau parțial, potrivit propriilor declarații.

Chicu a evidențiat în special amendamentul privind împiedicarea acordării unor facilități fiscale pentru remunerațiile plătite sub formă de acțiuni în sectorul bancar. Potrivit fostului premier, propunerea inițială ar fi permis evitarea unor plăți aferente impozitului pe venit și contribuțiilor sociale și medicale.

„Este vorba de milioane de lei care vor ajunge la buget, datorită faptului că ei au acceptat amendamentul nostru”, a afirmat Chicu.

Un alt aspect care provoacă îngrijorarea deputatului ține de extinderea atribuțiilor Serviciului Fiscal de Stat. El susține că noua legislație introduce mecanisme de încasare silită directă de la persoanele fizice, fără necesitatea unei adresări prealabile în instanța de judecată.

„Se introduce dreptul pentru Serviciul Fiscal de Stat să aplice încasarea la persoanele fizice. Adică orice funcționar din Serviciul Fiscal de Stat, fără ca să meargă în instanță, poate, printr-o decizie a sa, să intre pe contul persoanei, să-i sechestreze banii și așa mai departe”, a declarat parlamentarul, prezentând propria interpretare a modificărilor legislative.

Chicu consideră că asemenea mecanisme contravin obiectivului declarat al Guvernului de simplificare a legislației fiscale și riscă să creeze presiuni administrative suplimentare asupra contribuabililor.

Fostul premier pune sub semnul întrebării și capacitatea autorităților de a obține cele 5,1 miliarde de lei estimate drept venituri suplimentare la buget în urma implementării noilor măsuri.

„Eu nu consider că prin asemenea metode se poate obține acest obiectiv. Descurajarea activității economice va duce la erodarea bazei fiscale, iar creșterea cotelor impozitelor poate, în final, să aibă efect invers”, a avertizat deputatul.

Acesta atrage atenția că o eventuală majorare a încasărilor bugetare în 2027 nu poate fi atribuită exclusiv creșterii taxelor și impozitelor, deoarece inflația și scumpirea bunurilor și serviciilor determină automat majorarea nominală a sumelor colectate.

„Aceste 5,1 miliarde trebuie să le ajustăm și la evoluția inflației sau a tarifelor”, a subliniat Chicu.

Parlamentul a adoptat politica fiscală și vamală pentru anul 2027 în ședința din 22 octombrie, cu votul a 54 de deputați PAS. Potrivit Ministerului Finanțelor, modificările ar urma să aducă venituri suplimentare de 5,1 miliarde de lei, dintre care 2,7 miliarde din accize, 1,6 miliarde din TVA și 820 de milioane de lei din impozitul pe venit și taxa de viciu.