Gata cu dezastrul de la calea ferată! UE acordă 71 milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane

Pachetul de finanțare în valoare de 71 de milioane de euro pentru reabilitarea a două tronsoane de cale ferată va facilita transportul din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova

BERD aprobă un împrumut de 23 de milioane de euro, iar UE contribuie cu un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru Căile Ferate din Moldova

Pachetul de finanțare pentru reabilitarea a două segmente de cale ferată va stimula economia

Îmbunătățirile vor facilita transportul de mărfuri din Ucraina către UE prin Moldova

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) și Comisia Europeană au aprobat un pachet financiar prin care UE va acorda un grant de investiții de 20 de milioane de euro pentru un proiect de reabilitare a două tronsoane cheie de linii de cale ferată din Moldova. BERD va oferi guvernului Republicii Moldova 23 de milioane de euro. Cele 28 de milioane de euro din costurile proiectului de 71 de milioane de euro vor fi suportate de Căile Ferate din Moldova.

Reabilitarea tronsoanelor care aparțin Coridorului Feroviar Nord-Sud al Moldovei va stimula dezvoltarea economică a Moldovei și va facilita transportul mărfurilor din Ucraina către Uniunea Europeană prin Moldova. Cele două state, Ucraina și Moldova, au primit statutul de candidat la UE în 2022.

Proiectul a fost lansat în cadrul reuniunii anuale a BERD de la Samarkand din 2023 de către președintele BERD, Odile Renaud-Basso, și de vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis. Finanțarea Uniunii Europene vine prin Componenta de răspuns rapid a Instrumentului de vecinătate, dezvoltare și cooperare internațională – Europa globală (NDICI – GE).

Căile Ferate din Moldova vor fi responsabile de implementarea proiectului.

De când Rusia a invadat Ucraina în februarie 2022, incertitudinea cu privire la viabilitatea exportului pe mare a producției de cereale a Ucrainei în cantități mari a impulsionat eforturile de a identifica rute alternative care să asigure securitatea alimentară globală.

Proiectul urmărește să asigure creșterea potențialului logistic și de tranzit al Moldovei și sporirea eficienței operaționale a infrastructurii regionale prin reabilitarea infrastructurii feroviare, pentru început a tronsonului feroviar Vâlcinet – Bălți – Ungheni din Moldova, iar apoi, în a doua fază a lucrărilor, a tronsonului Chișinău – Cainari.

De asemenea, proiectul va contribui la securitatea alimentară, facilitând accesul mărfurilor ucrainene la cel mai mare port operabil din Marea Neagră, Constanța, precum și la porturile din România, Moldova și Ucraina, la Galați, Reni, Ismail și Giurgiulești. Acestea au o capacitate de operare cumulativă care poate absorbi o parte semnificativă a nevoilor de export ale Ucrainei.

Transportarea acestor mărfuri pe calea ferată va reduce, de asemenea, emisiile de carbon ale Moldovei. În prezent, capacitatea redusă a rețelei înseamnă că majoritatea mărfurilor spre vest din Ucraina, prin Moldova, sunt transportate utilizând infrastructura rutieră, care consumă mai mult carbon. Proiectul va crește capacitatea rețelei și va ridica restricțiile de viteză.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#CFM #bani #calea ferata

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rubla s-au depreciat brusc pe piața Forex vineri, după înăsprirea sancțiunilor americane care au vizat 50 de bănci rusești, inclusiv Gazprombank, care a devenit un „hub” pentru tranzacțiile cu gaze. Potrivit datelor LSEG, cursul dolarului a crescut aproape cu 3 ruble în doar câteva ore, atingând valoarea de 103,74 ruble, cel mai înalt nivel din martie 2022. Euro a depășit pentru prima dată 108 ruble în ultimele șase săptămâni, aproape atingând recordul anual.

Cursul yuanului pe Bursa din Moscova, unde tranzacțiile cu valute internaționale au fost oprite din cauza sancțiunilor, s-a apropiat de pragul de 14 ruble, un nivel nevăzut din octombrie anul trecut. La ora 13:45 MSK, moneda chineză era cotată la 13,99 ruble, cel mai mare nivel în ultimul an.

Noile sancțiuni impuse de Ministerul american de Finanțe sunt considerate cele mai semnificative de la primăvara anului 2022, când Sberbank și VTB au fost excluse din sistemul financiar global, a declarat expertul în domeniul sancțiunilor, George Voloshin.

Gazprombank, a treia bancă de stat după volmul activelor, fusese unul dintre ultimele „poduri financiare” între Rusia și restul lumii, menținând accesul la SWIFT și efectuând tranzacții în euro. Cu toate acestea, potrivit analiștilor de la banca de investiții „Sinara”, „plățile UE pentru resursele energetice prin Gazprombank vor deveni, cel mai probabil, imposibile” până la sfârșitul anului 2024, când va expira licența temporară a Ministerului de Finanțe al SUA. Rezervele de valută ale companiilor rusești, care au fost depozitate în afacere în loc să fie transferate pe conturile rusești, ar putea fi și ele afectate, potrivit „Digital Broker”, existând riscul să fie influențate zeci de miliarde de dolari din veniturile din valută ale afacerilor stocate în străinătate.

Noile sancțiuni ar putea provoca din nou probleme cu lichiditatea valutară, avertizează profesorul Evgheni Kogan de la Școala Superioară de Economie (VȘE). „Dacă rundele anterioare de sancțiuni au vizat plățile pentru importuri, acum Ministerul de Finanțe al SUA și-a îndreptat atenția asupra exporturilor rusești, și, o dată cu acestea, asupra fluxului de valută în țară.” Pachetul de sancțiuni include, de asemenea, un avertisment pentru băncile străine care lucrează cu „alternativa SWIFT” a Rusiei — Sistemul de Mesaje Financiare al Băncii Rusiei (SPFS). Aceasta înseamnă că „interacțiunile financiare cu contrapartidele ruse vor deveni mai complicate”, susțin analiștii de la Alfa Bank.

„Veniturile din exporturi ar putea scădea temporar, ceea ce face ca rubla să se deprecieze probabil în următoarele luni”, preconizează Kogan, având în vedere că dolarul ar putea ajunge la 105 ruble, iar yuanul ar putea atinge 15 ruble.