Platforma Energetică a UE! Republica Moldova nu va îngheța de frig la iarnă – asigurată cu 80% din necesarul de metan

Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru achiziția comună de gaze naturale, în cadrul Platformei Energetice a UE, care a fost de succes, anunță vicepreședintele Maroš Šefčovič,potrivit unui comunicat de presă.

„Aceasta este o etapă istorică – deoarece, pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze”, a declarat oficialul european, adăugând că „răspunsul pieței a fost pozitiv și încurajator. Pentru prima licitație care a avut loc au depus cereri pentru un volum total de aproximativ 11,6 miliarde de metri cubi de gaz. Cererea de GNL reprezintă aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi, în timp ce aproape 9,6 miliarde de metri cubi sunt solicitați pentru livrarea prin conducte”, a explicat Šefčovič.

Potrivit lui, În cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, au fost convenite 100% și, respectiv, 80% din volumele solicitate.

Cumpărătorii și vânzătorii vor începe acum să negocieze contractele de gaz. UE nu este implicată în aceste negocieri comerciale. El a precizat că UE intenționează să lanseze o a doua rundă de colectare a ofertelor și de licitație în a doua jumătate a lunii iunie și că sunt planificate alte trei runde până la sfârșitul acestui an. „Între timp, echipa mea și cu mine vom continua să lucrăm cu furnizorii internaționali de gaze pentru a atrage mai mulți dintre ei pentru rundele viitoare. Cred că aceasta este o oportunitate pentru ei de a-și extinde baza de clienți. Și este un câștig pentru toate părțile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #UE #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți retaileri mari din Republica Moldova, în frunte cu milionarul Mircea Baciu (Bomba) și afaceriștii discreți Iurii Starodubov și Vitalie Moraru (Maximum), cer impunerea de taxe vamale și TVA la toate coletele comandate online din afara țării, invocând concurența neloială. Aceștia dar și alții au participat la Clubului Presei Economice. În realitate, această mișcare pare mai degrabă o tentativă disperată de a opri schimbarea inevitabilă a pieței, în care consumatorul are din ce în ce mai mult acces la produse mai ieftine, mai diverse și livrate direct la ușă. E cel puțin ironic să vezi rețele care domină mallurile din Chișinău și au showroomuri de sute de metri pătrați plângându-se de „inechitate” pentru că Temu sau AliExpress livrează un telefon sau o pereche de adidași cu 30% mai ieftin. Dacă aceste magazine tradiționale ar fi oferit prețuri și servicii competitive, clienții nu s-ar fi orientat în masă spre online.

Mai grav este faptul că marii retaileri cer statului să-și folosească pârghiile pentru a le proteja profiturile, sub pretextul apărării bugetului public și al mediului economic local. Ei omit, desigur, să menționeze propriile practici de optimizare fiscală, importurile mascate sau forța de muncă plătită parțial la negru. De cealaltă parte, milioane de moldoveni profită de deschiderea pieței globale și comandă online nu pentru că vor să ocolească sistemul, ci pentru că piața locală nu le oferă nici varietate, nici calitate, nici prețuri decente. În loc să investească în digitalizare, în magazine online sau în îmbunătățirea serviciilor, acești retaileri preferă să ceară guvernului să-i apere de concurență.

În UE, problema a fost rezolvată nu prin interzicerea coletelor, ci prin integrarea giganților internaționali în sistemul fiscal european – vânzătorii plătesc TVA la sursă, iar datele despre colete sunt transmise digital. Moldova ar putea urma același model, fără a penaliza consumatorii. Dar în Moldova, marii jucători cer impozitarea tuturor coletelor, indiferent de valoare, sperând că taxele le vor readuce clienții pierduți. Aceasta este esența luptei: nu pentru buget, ci pentru controlul unei piețe care, încet, dar sigur, scapă din mâinile granzilor. Dacă se va da curs acestor presiuni, vom asista nu la protejarea economiei locale, ci la protejarea privilegiilor unei elite economice care nu vrea să concureze, ci să controleze.