Platforma Energetică a UE! Republica Moldova nu va îngheța de frig la iarnă – asigurată cu 80% din necesarul de metan

17 Mai 2023, 17:07
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
17 Mai 2023, 17:07 // Actual //  bani.md

Comisia Europeană a lansat prima licitație internațională pentru achiziția comună de gaze naturale, în cadrul Platformei Energetice a UE, care a fost de succes, anunță  vicepreședintele Maroš Šefčovič,potrivit unui comunicat de presă.

„Aceasta este o etapă istorică – deoarece, pentru prima dată, ne folosim de greutatea economică colectivă a UE pentru a ne spori securitatea energetică și pentru a face față prețurilor ridicate la gaze”, a declarat oficialul european, adăugând că „răspunsul pieței a fost pozitiv și încurajator. Pentru prima licitație care a avut loc au depus cereri pentru un volum total de aproximativ 11,6 miliarde de metri cubi de gaz. Cererea de GNL reprezintă aproximativ 2,8 miliarde de metri cubi, în timp ce aproape 9,6 miliarde de metri cubi sunt solicitați pentru livrarea prin conducte”, a explicat Šefčovič.

Potrivit lui, În cazul Ucrainei și al Republicii Moldova, au fost convenite 100% și, respectiv, 80% din volumele solicitate.

Cumpărătorii și vânzătorii vor începe acum să negocieze contractele de gaz. UE nu este implicată în aceste negocieri comerciale. El a precizat că UE intenționează să lanseze o a doua rundă de colectare a ofertelor și de licitație în a doua jumătate a lunii iunie și că sunt planificate alte trei runde până la sfârșitul acestui an. „Între timp, echipa mea și cu mine vom continua să lucrăm cu furnizorii internaționali de gaze pentru a atrage mai mulți dintre ei pentru rundele viitoare. Cred că aceasta este o oportunitate pentru ei de a-și extinde baza de clienți. Și este un câștig pentru toate părțile.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.