Termoelectrica: Trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice vor fi modernizate în acest an

Pe parcursul anului 2021, Termoelectrica va moderniza trei Stații de Pompare și 29 de tronsoane termice.

Lucrările date sunt prevăzute în Planul de investiții pentru anul 2021, aprobat de ANRE, ce prevede modernizări de circa 305 milioane lei, cu impact direct asupra îmbunătățirii calității serviciilor de termoficare, a siguranței și performanței infrastructurii.

Majoritatea fondurilor sunt direcționate pentru efectuarea următoarele lucrări:

Reparația capitală a 29 tronsoane de rețele termice, cu o lungime totală de cca 10 km și reparația capitală a izolației termice la conductele supraterane, cu o lungime de circa 5,5 km;
Modernizarea a trei Stații de Pompare (SP-4, SP-6, SP-22);
Procurarea și montarea unui nou degazor pentru blocul energetic nr.3, de la CET Sursa I;
Reconstrucția schemei hidraulice între razele Nr.1 și Nr.2 ale conturului CT Sud prin construcția unui colector comun;
Instalarea panourilor fotovoltaice pentru clădirea din str. T. Vladimirescu, 6, pentru asigurarea cu putere electrică suplimentară în perioada caldă.

„Toate investițiile din acest an sunt focusate, în cea mai mare parte, pe reducerea pierderilor tehnologice și îmbunătățirea calității serviciilor de termoficare prestate consumatorilor, ceea ce va permite totodată o îmbunătățire semnificativă a principalilor indicatori de calitate și eficiență”, a menționat Directorul General al Termoelectrica, Veaceslav ENI, în cadrul unei ședințe de lucru desfășurate online.

În paralel, Termoelectrica împreună cu Unitatea Consolidată pentru Implementare şi Monitorizare a Proiectelor în domeniul Energeticii (UCIPE) a inițiat primele activități ce țin de investițiile în construcția unor noi surse de generare, cu aplicare celor mai moderne tehnologii de producere a energiei electrice și termice. Lucrările fac parte din cadrul celui de-al doilea Proiect de Îmbunătățire a Eficienței SACET, care a intrat în vigoare în primăvara acestui an.

#Investiții #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.