Criză de curse aeriene la Aeroportul Chișinău! Ce companii vor să ademenească autoritățile ca să vină în Moldova

Taxa aeroportuară de 9 euro pe care o achită companiile aeriene pentru fiecare pasager urmează să fie revizuită, iar ulterior anulată. Acest lucru este important pentru a aduce mai multe companii aeriene în Republica Moldova, a declarat Constantin Vozian, administratorul adjunct al Aeroportului Chișinău.

„Noi muncim în această direcție pentru a aduce mai multe companii aeriene. Cu Wizz Air am discutat cu responsabilii pe direcția de dezvoltare a Europei de Sud Est. Doleanța companiilor este revizuirea taxei aeroportuare în mărime de 9 euro suntem în proces de revizuire și se va reduce semnificativ în scurt timp. În câteva luni vom opta pentru excluderea acestei taxe. Întreprinderea este cointeresată să aibă taxe mari, însă acest lucru nu impulsionează venirea companiile aeriene. Ca să avem un număr mai mare de zboruri trebui să avem mai multe companii, iar mai multe companii vom avea dacă ne revizuim tarifele”, a explicat Vozioan într-un podcastul Ziarului de Gardă „ZdCe”.

Potrivit lui tarifele pe care le percepe aeroportul sunt comparabile cu cele din regiune. Doar la cel de la Iași sunt taxele mai mci.

În prezent, după cum spune Vozioan, administrația aeroportului discută cu Wizz Air, Easy Jet și Ryanair. „Asta nu înseamnă că vom primi acceptul imediat. Purtăm discuții”.

Numărul curselor de pe Aeroportul Chișinău s-au redus, iar moldovenii sunt nevoiți să zboare de la Iași sau București.

În prezent aeroportul de la Chișinău se confruntă cu o criză de curse aeriene, în condițiile în care unul din principalii operatori Air Moldova are probleme financiare, iar cursele au fost împărțite între Fly One și Hi Sky. Recent, premierul Dorin Recean declara că până la sfârșitul lunii iulie problema de la Aeroportul Chișinău va fi soluționată.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse aeroport #compani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modificarea legislației privind activitatea concertată în sectorul asigurărilor a fost discutată în cadrul unor consultări organizate de Ministerul Finanțelor, împreună cu Banca Națională a Moldovei (BNM), cu participarea reprezentanților societăților de asigurare și ai asociațiilor de profil.

Inițiativa, elaborată de BNM și promovată de Ministerul Finanțelor, vizează consolidarea mecanismelor de supraveghere, clarificarea regulilor privind structura acționariatului și prevenirea riscurilor care pot afecta stabilitatea pieței de asigurări, prin sporirea transparenței și responsabilizarea acționarilor.

„Prin aceste consultări ne-am propus să ne asigurăm asupra nivelului de înțelegere a prevederilor, să clarificăm aspectele sensibile și să menținem un dialog deschis cu actorii direct vizați. De asemenea, am dorit să colectăm sugestii concrete pentru ajustarea proiectului”, a declarat secretara de stat a Ministerului Finanțelor, Cristina Ixari.

La discuții au participat și viceguvernatorii BNM, Tatiana Ivanicichina și Constantin Șchendra, alături de reprezentanți ai companiilor de asigurări și ai mediului investițional. Propunerile vor fi examinate și integrate în procesul de definitivare a proiectului de lege, care va parcurge etapele de avizare și transparență decizională prevăzute de legislație.

La situația din 30 septembrie 2025, în Republica Moldova activau 9 societăți de asigurare (dintre care 8 societăți practicau doar activitate de asigurări generale și o societate compozită desfășura simultan activitate în categoriile „asigurări generale” și „asigurări de viață”), 56 brokeri de asigurare și/sau de reasigurare, 53 agenți de asigurare și 34 agenți bancassurance.

Potrivit datelor BNM, în primele 9 luni ale anului trecut, activele totale ale societăților de asigurare au însumat 5,63 miliarde de lei, înregistrând o ușoară scădere față de sfârșitul trimestrului II, profitul net a ajuns la 121,3 milioane de lei, fiind cu 50,3% mai mic față de perioada similară a anului 2024, iar despăgubirile brute plătite au ajuns la 1,04 miliarde de lei, cu aproape 16% mai mult față de aceeași perioadă a anului 2024.