Planul Marshall pentru Ucraina: Cine reconstruiește, cum dispare corupția și sunt recuperați banii din Rusia

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină a produs pierderi de zeci de mii de vieți omenești, dar și pagube materiale de sute de miliarde de euro. O fundație cu sediul la Washington a întocmit un raport denumit ”Planul Marshall pentru Ucraina” în care este detaliată strategia privind reconstrucția țării după război, pe termen mediu și lung.

Printre factorii cheie consemnați de Fundația Germană Marshall din Statele Unite, în raportul său sunt investițiile private, transparența și responsabilitatea, cât și activele Rusiei înghețate din străinătate, ce trebuie să fie folosite la reconstrucția Ucrainei, potrivit GMFUS.

Începând cu Conferința de Reconstrucție de la Londra din iunie 2023, alianța ucraineană ar trebui să adopte o viziune mai strategică asupra reconstrucției Ucrainei, cu un ochi către planificarea pe termen mediu și lung.

Raportul ”Planul Marshal pentru Ucraina” conține cinci factori cheie ai reconstrucției țării, care ar trebui prioritizați.

1.Investițiile private

Cel puțin inițial, donatorii trebuie să împartă riscul cu investitorii și să ofere asigurare de război. Ar trebui creat un fond fiduciar multilateral pentru investiții pentru a asigura această asigurare și pentru a completa eforturile naționale. Fondul ar trebui să fie deschis doar investitorilor din țările care ajută Ucraina în timpul războiului.

2.Tranziția energetică

Infrastructura energetică distrusă a Ucrainei ar trebui reconstruită în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, permițând economiei țării să treacă într-un viitor net zero. Ucraina ar trebui să se alăture politicilor emblematice ale UE în materie de climă, înainte de aderarea la blocul deplin.

3.Activele înghețate ale Rusiei

Fondurile publice înghețate ale Rusiei ar trebui investite temporar, veniturile fiind puse la dispoziția Ucrainei și ar trebui pregătită o conferință internațională de revendicare pentru a face Rusia să plătească, deși într-un mod legal și transparent, pentru a-i ajuta direct pe cei afectați de agresiunea rusă.

4.Transparență și responsabilitate

Continuarea ajutorului trebuie condiționată de continuarea reformei anticorupție. Pentru a asigura implementarea, societatea civilă trebuie să participe la un proces de reconstrucție care să adere la principiile descentralizării.

5.Coordonarea donatorilor

Noua platformă de coordonare a donatorilor G7 și a altor organizații internaționale pentru Ucraina trebuie să fie mai bine gândită pentru a reuși. Ar trebui adăugată capacitatea sa de planificare strategică, iar structura sa de conducere ar trebui refăcută.

Concluzia

Inversarea traiectoriei economice a Ucrainei, dezvoltarea populației sale și permiterea țării să se integreze cu succes în economia europeană și mondială necesită o creștere susținută, pe termen lung. Recomandările din acest raport sunt factori care vor ajuta la punerea Ucrainei pe drumul către o redresare rapidă.

Să menționăm faptul că Fundația Germană Marshall, cu sediul la Washington DC, în Statele Unite, a fost înființată de fostul cancelar al germaniei, Willy Brandt în anul 1972.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marshal #reconstructie #plan #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija îl critică dur pe fostul deputat Alexandr Slusari, pe fondul acuzațiilor privind colapsul industriei de procesare a uleiului de floarea-soarelui din Republica Moldova. Într-o replică amplă, Rija îl acuză pe Slusari de populism și lipsă de argumente economice, susținând că deciziile luate în 2024 privind exportul de semințe au fost dictate exclusiv de contextul economic, nu de bunul plac al vreunui „monopolist”.

„Domnule Slusari, de când urmăresc postările Dvs., nu am văzut niciun articol cu fundament economic real”, începe Iurie Rija, explicând că exportul celor 78 de mii de tone de floarea-soarelui din sezonul 2024/2025 a fost o decizie de criză. Prețul intern al materiei prime – 9,35 lei/kg – combinat cu un preț mediu de export al uleiului de doar 15,22 lei/kg, făcea ca procesarea să fie profund nerentabilă: „Doar costul semințelor ajungea la 21,25 lei pentru 1 kg de ulei, fără a include electricitate, ambalare sau întreținere”.

Rija mai afirmă că prăbușirea industriei de prelucrare a uleiului a fost un factor major în scăderea generală a exporturilor Moldovei în 2024 – cu 12% față de anul precedent, iar exporturile de ulei și șrot s-au redus cu 74%. „Jumătate din această scădere se datorează exact sectorului uleiurilor vegetale”.

În replică la acuzațiile privind monopolul Transoil, economistul subliniază că „industria nu este închisă – dar nimeni altcineva nu a investit în infrastructura, porturile și uzinele necesare procesării la scară mare. Transoil a rămas singur nu pentru că a eliminat concurența, ci pentru că a rezistat într-un mediu economic ostil”.

Rija scoate în evidență că, deși au existat și greșeli din partea fabricilor, lovitura decisivă a venit dinspre politicile impuse chiar la solicitarea lui Slusari. Interdicția asupra importului de floarea-soarelui din Ucraina ar fi tăiat „oxigenul lanțului de procesare”, făcând imposibilă menținerea activității uzinelor: „Dacă importurile ar fi fost permise, procesarea putea continua, uleiul s-ar fi produs local și nu s-ar fi vândut acum la 41 de lei sticla”.

În plus, Rija respinge ideea unei conspirații a procesatorilor: „Nu e vorba de Vaja sau Druker, e vorba de o industrie reală, care dacă dispare, nu va mai fi reconstruită cu postări pe Facebook”.

În final, economistul recunoaște nevoia de unități mici de procesare în mediul rural, dar insistă că ele trebuie să completeze, nu să înlocuiască procesarea industrială. „Altminteri, vom exporta materie brută și vom importa produs scump – pierzând tot lanțul valoric”.