Planul Marshall pentru Ucraina: Cine reconstruiește, cum dispare corupția și sunt recuperați banii din Rusia

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină a produs pierderi de zeci de mii de vieți omenești, dar și pagube materiale de sute de miliarde de euro. O fundație cu sediul la Washington a întocmit un raport denumit ”Planul Marshall pentru Ucraina” în care este detaliată strategia privind reconstrucția țării după război, pe termen mediu și lung.

Printre factorii cheie consemnați de Fundația Germană Marshall din Statele Unite, în raportul său sunt investițiile private, transparența și responsabilitatea, cât și activele Rusiei înghețate din străinătate, ce trebuie să fie folosite la reconstrucția Ucrainei, potrivit GMFUS.

Începând cu Conferința de Reconstrucție de la Londra din iunie 2023, alianța ucraineană ar trebui să adopte o viziune mai strategică asupra reconstrucției Ucrainei, cu un ochi către planificarea pe termen mediu și lung.

Raportul ”Planul Marshal pentru Ucraina” conține cinci factori cheie ai reconstrucției țării, care ar trebui prioritizați.

1.Investițiile private

Cel puțin inițial, donatorii trebuie să împartă riscul cu investitorii și să ofere asigurare de război. Ar trebui creat un fond fiduciar multilateral pentru investiții pentru a asigura această asigurare și pentru a completa eforturile naționale. Fondul ar trebui să fie deschis doar investitorilor din țările care ajută Ucraina în timpul războiului.

2.Tranziția energetică

Infrastructura energetică distrusă a Ucrainei ar trebui reconstruită în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, permițând economiei țării să treacă într-un viitor net zero. Ucraina ar trebui să se alăture politicilor emblematice ale UE în materie de climă, înainte de aderarea la blocul deplin.

3.Activele înghețate ale Rusiei

Fondurile publice înghețate ale Rusiei ar trebui investite temporar, veniturile fiind puse la dispoziția Ucrainei și ar trebui pregătită o conferință internațională de revendicare pentru a face Rusia să plătească, deși într-un mod legal și transparent, pentru a-i ajuta direct pe cei afectați de agresiunea rusă.

4.Transparență și responsabilitate

Continuarea ajutorului trebuie condiționată de continuarea reformei anticorupție. Pentru a asigura implementarea, societatea civilă trebuie să participe la un proces de reconstrucție care să adere la principiile descentralizării.

5.Coordonarea donatorilor

Noua platformă de coordonare a donatorilor G7 și a altor organizații internaționale pentru Ucraina trebuie să fie mai bine gândită pentru a reuși. Ar trebui adăugată capacitatea sa de planificare strategică, iar structura sa de conducere ar trebui refăcută.

Concluzia

Inversarea traiectoriei economice a Ucrainei, dezvoltarea populației sale și permiterea țării să se integreze cu succes în economia europeană și mondială necesită o creștere susținută, pe termen lung. Recomandările din acest raport sunt factori care vor ajuta la punerea Ucrainei pe drumul către o redresare rapidă.

Să menționăm faptul că Fundația Germană Marshall, cu sediul la Washington DC, în Statele Unite, a fost înființată de fostul cancelar al germaniei, Willy Brandt în anul 1972.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#marshal #reconstructie #plan #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Restaurantele, cafenelele și pensiunile din Republica Moldova riscă să intre într-o perioadă de scumpiri și dificultăți financiare, odată cu majorarea TVA de la 8% la 12%, prevăzută pentru aprilie 2027. Reprezentanții industriei HoReCa avertizează că povara fiscală suplimentară se va suprapune peste creșterea accelerată a costurilor de funcționare și reducerea consumului, ceea ce ar putea determina unele afaceri să majoreze prețurile, să amâne investițiile sau să reducă personalul.

Olga Calmîș, directorul Asociației Naționale a Restaurantelor și Localurilor de Agrement din Republica Moldova, susține că situația financiară a operatorilor economici devine tot mai complicată. Potrivit acesteia, numai în anul curent, cheltuielile operaționale au crescut cu aproximativ 25–30%, salariile angajaților s-au majorat cu 10–15%, iar materiile prime alimentare s-au scumpit cu circa 20%.

Aceste majorări au redus marjele de profit ale restaurantelor, într-o perioadă în care clienții devin tot mai atenți la cheltuieli, iar consumul este în scădere.

„Pentru sectorul HoReCa, această modificare fiscală va însemna, în primul rând, o presiune suplimentară, ce va influența direct prețurile, investițiile și sustenabilitatea afacerilor din această industrie”, a declarat Olga Calmîș.

Potrivit reprezentantei industriei, majorarea TVA cu patru puncte procentuale nu poate fi analizată separat de celelalte cheltuieli suportate de antreprenori. Restaurantele și pensiunile plătesc deja mai mult pentru produse alimentare, energie, logistică și forță de muncă, în timp ce posibilitățile de a transfera aceste costuri asupra consumatorilor sunt tot mai limitate.

„În sectorul HoReCa, cu marje reduse, orice creștere fiscală se va simți imediat, atât în profitabilitatea companiilor, cât și în prețul final al consumatorului”, a avertizat Calmîș.

O eventuală majorare a cotei TVA de la 8% la 12% nu înseamnă automat o scumpire cu 4% a serviciilor. Dacă taxa ar fi transferată integral în prețul final, iar prețul fără TVA ar rămâne neschimbat, majorarea pentru consumator ar constitui aproximativ 3,7%. În practică însă, prețurile vor depinde și de evoluția costurilor, concurență și puterea de cumpărare.

Cele mai vulnerabile ar putea fi restaurantele independente, pensiunile agroturistice și afacerile din localitățile mici, care dispun de resurse financiare mai limitate și depind în mare măsură de cererea locală. Pentru unele dintre acestea, noua povară fiscală ar putea însemna reducerea numărului de angajați, amânarea investițiilor sau chiar restrângerea activității.

Presiuni suplimentare ar putea apărea și din sectorul energetic. Olga Calmîș atrage atenția asupra unor accize la gaze și energie, despre care afirmă că ar urma să fie aplicate din aprilie 2027. În condițiile în care restaurantele utilizează cantități importante de energie pentru prepararea alimentelor, refrigerare, încălzire și funcționarea echipamentelor, eventualele costuri suplimentare s-ar reflecta direct în cheltuielile operaționale.

Reprezentanții HoReCa solicită autorităților să însoțească modificările fiscale de măsuri de sprijin pentru investiții, eficiență energetică și modernizarea afacerilor. Printre soluțiile propuse se numără facilitarea accesului la finanțare prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), precum și stimularea reinvestirii profitului.

Totodată, industria cere predictibilitate fiscală pentru o perioadă de cel puțin trei până la cinci ani, astfel încât antreprenorii să își poată planifica investițiile și dezvoltarea afacerilor.

„HoReCa nu are nevoie de privilegii și, în primul rând, de reguli clare, predictibile și, bineînțeles, o politică fiscală care să încurajeze dezvoltarea și nu doar colectarea”, a declarat directoarea asociației.

În opinia sa, autoritățile ar trebui să se concentreze mai mult pe îmbunătățirea colectării impozitelor existente decât pe majorarea poverii fiscale asupra companiilor care activează legal.

„Soluția, după noi, ar fi nu majorarea taxelor, ci colectarea cât mai eficientă a acestora”, a subliniat Olga Calmîș.

Majorarea TVA la 12%, prezentată drept măsură prevăzută pentru aprilie 2027, stârnește astfel îngrijorări în industria ospitalității, unde antreprenorii avertizează că orice creștere suplimentară a cheltuielilor ar putea afecta atât prețurile plătite de consumatori, cât și locurile de muncă și investițiile.