Israelul îşi propune să-şi valorifice expertiza tehnologică pentru a deveni ”o superputere” a inteligenţei artificiale

Israelul îşi propune să-şi valorifice expertiza tehnologică pentru a deveni ”o superputere” a inteligenţei artificiale în domeniul militar, a declarat luni un director general din Ministerului Apărării, prezicând progrese în tehnologia autonomă şi simplificarea procesului decizional de luptă, transmit Reuters și news.ro

Paşii pentru a valorifica evoluţiile rapide ale inteligenţei artificiale includ formarea unei organizaţii dedicate roboticii militare în cadrul ministerului şi un buget record pentru cercetare şi dezvoltare conexe în acest an, a declarat generalul de armată în retragere Eyal Zamir.

”Există cei care văd AI ca următoarea revoluţie în schimbarea feţei războiului pe câmpul de luptă”, a spus Zamir la Conferinţa Herzliya, un forum anual de securitate internaţional.

El a numit GPT (Generative Pre-Trained Transformer) şi AGI (Artificial General Intelligence) drept tărâmuri de învăţare profundă abordate de industriile AI civile, care ar putea avea în cele din urmă aplicaţii militare.

Acestea, a spus Zamir, ar putea include ”capacitatea platformelor de a lovi în roiuri sau a sistemelor de luptă de a funcţiona independent, fuziunea datelor şi asistenţa în luarea rapidă a deciziilor, la o scară mai mare decât am văzut-o vreodată”.
Ministerul a refuzat să ofere cifre privind finanţarea AI.

Armata israeliană a ridicat vălul asupra unora dintre sistemele autonome deja implementate. În 2021, a spus că jeepurile robot de supraveghere vor ajuta la patrularea graniţei Fâşiei Gaza.

Luna aceasta, compania Israel Aerospace Industries, deţinută de stat, a dezvăluit un submarin autonom de colectare a informaţiilor care, a spus acesta, a finalizat deja ”mii de ore” de operaţiuni.

Eyal a atribuit realizările Israelului în războiul cibernetic, despre care se crede că au fost folosite împotriva instalaţiilor nucleare iraniene, discernerii corecte şi în timp util a dimensiunilor de apărare, economice, naţionale şi internaţionale”.
În mod similar, a spus el, ”misiunea noastră este să transformăm statul Israel într-o superputere AI şi să fim în fruntea unui număr foarte limitat de puteri mondiale care se află în acest club”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#putere #Israel #inteligenta artificiala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Oamenii din Răciula, Călărași, își amintesc cu lacrimi în ochi cum sovieticii au încercat să închidă mănăstirea din localitate acum 66 de ani. Înarmați cu furci, sape, pietre, sătenii au încercat să apere locașul timp de 10 zile.

Supraviețuitorii evenimentelor din 1959 își amintesc cum unii militari sovietici încercau să se mascheze în preoți, pentru a intra în casa Domnului, însă au fost deconspirați după ce le-au fost observate dungile roșii de pe pantaloni.

Pe 2 iulie, circa 500 de milițieni și ostași cu arme au venit să se confrunte cu oamenii din Răciula. O persoană a fost împușcată, trei – grav rănite, iar alți opt săteni – condamnați pentru revolta lor.

„Era un polițist tânăr. Simion Davin s-a repezit și l-a înfipt. El cu pistolul l-a împușcat. Ne-am uitat cum a răsuflat de câteva ori, i-au pus lumânărica în mână, a bătut clopotul și și-a dat duhul. A venit unul mai mare și a spus așa: Luați-l imediat și duceți-l să îl îngropați, să nu știe nimeni. A doua zi au venit și au închis biserica și cu asta s-a terminat”, povestește Ana Stratan din Răciula.

Tatăl lui Andrei Mocreac a participat la apărarea mănăstirii și a fost condamnat. Bărbatul a relatat că KGB-ul sovietic i-a propus părintelui său se dezică de religie, ca să fie eliberat mai devreme, însă localnicul a refuzat și a petrecut 15 ani prin penitenciare, ajungând și în Siberia. Deși ulterior s-a cerut reabilitarea, nici o instanță nu i-a dat dreptate.

După închiderea mănăstirii, într-o clădire a mănăstirii a devenit depozit, iar altele – casă de cultură și sală sportivă. Apoi a început propaganda în școli, profesorii au interzis copiilor să poarte cruciulițe la gât, să colinde, iar în sâmbăta Paștelui – se organizau evenimente sportive, pentru ca elevii să nu se intereseze de religie, iar de sărbătorile creștine localnicii erau scoși la muncă.

„În ziua de Paște biblioteca lucra. Oamenii veneau de la sfințit, dar eu mă duceam la lucru. Ședeam acolo, nu venea nimeni, dar ședeam acolo, că ne controla. Așa ne băga în cap că nu există Dumnezeu, nu trebuie să credem. Ce le încurca lor, nu îmi închipui. Dar totdeauna, făceam și cu dânșii, făceam și Anul Nou, dar făceam și Crăciunul”, a relatat Parascovia Marin din Răciula.

Mănăstirile din Moldova au început să se redeschidă în 1989, odată ce URSS era pe cale să se destrame. Locașul din Răciula și-a deschis din nou ușile pentru enoriași în 1990, iar în 1994 a fost sfințită biserica de vară.