Imperiul imobiliar al lui Putin. Misterul vilei de 3, 2 milioane de euro din Finlanda

23 Mai 2023, 05:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2023, 05:18 // Actual //  bani.md

Viktor Khmarin, un avocat și om de afaceri rus, prieten și rudă prin căsătorie a dictatorului rus Vladimir Putin, deține o vilă cu trei etaje pe malul unui lac din Finlanda, pe care intenționa să i-o dăruiască lui Putin, au descoperit jurnaliștii de investigații.

Khmarin și Putin ar fi trebuit să meargă împreună la vânătoare și pescuit acolo, dar acest lucru nu s-a întâmplat din mai multe motive. Președintele rus nu a fost văzut niciodată la casa respectivă, care acum riscă să fie confiscată, deoarece se bănuiește că îi aparține.

Vila a fost construită pe numele lui Khmarin, care a fost coleg de facultate cu Putin la Universitatea de Stat din Leningrad, având chiar și o fermă de pescuit. El a jucat un rol important în relațiile lui Putin cu organizația criminală Tambov Gang, iar acum face lobby activ pentru președintelui rus, al cărui om fidel este.

”Fiecare dintre prietenii săi a încercat să construiască un fel de stațiune pentru ca Vladimir Vladimirovici (Putin) să vină acolo și să își rezolve problemele în acest fel”, a declarat, sub protecția anonimatului, un om de afaceri din Sankt Petersburg, care îi cunoaște pe unii membri ai cooperativei Ozero.

Vila lui Putin este abandonată de mai mulți ani

Ca de obicei, casele despre care se spun că sunt ale liderului rus figurează pe numele altor persoane, de regulă apropiate de acesta.

Jurnaliștii de la Insider mai susțin că au vizitat vila lui Putin din Finlanda și au aflat că aceasta a fost abandonată de mai mulți ani, fiind puțin probabil ca Putin să o viziteze.

”Ușa vilei lui Khmarin din Finlanda a fost deschisă pe neașteptate. În interior, încălzirea și liftul funcționau. Materiale de construcție scumpe zăceau peste tot, firele electrice ieșeau în afară, iar acolo erau cutii neambalate cu plăci ceramice exclusiviste, frigidere, lavoare și alte instalații sanitare”, au declarat jurnaliștii.

Vila a costat trei milioane de euro

Planul general al casei obținut de jurnaliști arată că locuința are un birou, o sală de mese, o pivniță de vinuri, o sală de biliard, un garaj subteran, o piscină mică, o saună și opt toalete. Spațiul a fost decorat de muncitori aduși din Rusia.

Unele cutii aveau incripții de genul: ”Nu atingeți fără aprobarea mea” și cu inițialele ”LV”.

Potrivit Insider, costul aproximativ al complexului de pescuit de pe lacul Saimaa este de aproximativ 3 milioane de euro.

Domeniu are și o casă de pază, unde pot fi cazați ofițerii din garda personală a liderului rus. Pentru a fi cât mai autentic, pe domeniu a fost construit chiar și un ghețar.

Muncitorii au fost schimbați de mai multe ori

Echipele de constructori au fost schimbate de mai multe ori în timpul construcției, deoarece unii dintre ei erau nemulțumiți de salarii, iar alții de condițiile de muncă. De asemenea, unii specialiști finlandezi au refuzat să lucreze cu Khmarin, scrie Insider.

Jurnaliștii au discutat cu unul dintre finlandezii care au adus comunicații în clădire. Acesta a fost reticent în a menționa clienții din Rusia.

”Le-a fost greu să plătească facturile, pentru că au refuzat să plătească de cinci ori. A trebuit să le reamintim în mod constant. În cele din urmă, am refuzat să mai lucrăm cu ei și l-am dat afară pe reprezentantul Khmarinului, care se ocupa de plata facturilor”, a precizat contractorul din Finlanda.

În iulie 2017, Putin a vizitat  orașul finlandez Savonlinna, care se află la 10 kilometri de vila de pe lacul Saimaain. El a fost întâmpinat de președintele de atunci al Finlandei, Sauli Niinistö, și de soția sa. Potrivit presei locale, vizita liderului de la Kremlin a paralizat viața micului oraș, informează english.nv.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!