Miniştrii de externe din statele membre UE au adoptat marţi prima listă de sancţiuni, ce cuprinde cinci nume, aplicate unor persoane pentru a contracara acţiuni de destabilizare a Republicii Moldova.
Este un nou regim de sancţiuni, creat la propunerea ministrului român de externe, Bogdan Aurescu. De asemenea, alte două persoane din Republica Moldova au fost adăugate pe lista celor sancţionate pentru acţiuni ilegale ce ameninţă Ucraina.
Consiliul UE a impus marţi măsuri restrictive împotriva a şapte persoane în cadrul a două regimuri de sancţiuni distincte: un regim recent instituit care vizează persoanele responsabile de acţiuni menite să destabilizeze, să submineze sau să ameninţe suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova şi un regim care vizează acţiunile care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea şi independenţa Ucrainei.
Decizia a fost publicată marţi în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar în legătură cu acţiunile de destabilizare a Republicii Moldova sunt vizate cinci persoane: Ilan Şor, Vladimir Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc şi Igor Ceaika.
Într-un comunicat, Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, arată că „Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate de consecinţele invaziei ilegale a Rusiei în Ucraina. Există încercări serioase, sporite şi continue de destabilizare a ţării. Listele (adoptate marţi – n.r.) transmit un semnal politic important privind sprijinul UE pentru Moldova în actualul context dificil. Poziţia UE rămâne fermă: vom continua să luăm măsuri drastice împotriva celor care destabilizează vecinătatea noastră directă”, spune Înaltul Reprezentant pentru politica externă şi de securitate a blocului comunitar.
CE LI SE REPROŞEAZĂ PERSOANELOR SANCŢIONATE
Pachetul de măsuri este menit să abordeze, pe de o parte, situaţia internă sensibilă din Moldova şi încercările de destabilizare a ţării şi, pe de altă parte, implicarea unor cetăţeni moldoveni în eforturile de subminare a integrităţii teritoriale a Ucrainei prin sprijinirea războiului de agresiune al Rusiei, explică Josep Borrell.
Persoanele sancţionate sunt politicieni şi oameni de afaceri cu cetăţenie moldovenească sau rusă care s-au implicat în activităţi destabilizatoare. Unele dintre ele sunt legate de cazul „Fraudei bancare” (furtul miliardului – n.r.), care a dus la pierderi uriaşe pentru bugetul moldovean. Alţii sunt legaţi de eforturile orchestrate de Kremlin pentru a destabiliza Moldova, de exemplu prin planificarea de demonstraţii violente, comportament financiar necorespunzător, export neautorizat de capital şi sprijin pentru proiectele Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB).
CE RISCĂ PERSOANELE SANCŢIONATE
Toate persoanele incluse pe listă fac obiectul unei îngheţări a activelor, iar cetăţenilor şi societăţilor din UE le este interzis să le pună la dispoziţie fonduri. În plus, acestea fac obiectul unei interdicţii de călătorie, care le interzice să intre sau să tranziteze teritoriile UE, precizează Josep Borrell.
Eforturile de destabilizare a Republicii Moldova s-au intensificat în mod vizibil de la începutul războiului rusesc de agresiune împotriva Ucrainei şi reprezintă o ameninţare directă la adresa stabilităţii şi securităţii frontierelor externe ale UE. UE rămâne neclintită în sprijinul său faţă de Republica Moldova, rezistenţa, securitatea, stabilitatea, economia şi aprovizionarea cu energie a acesteia, în faţa activităţilor destabilizatoare ale actorilor externi, dă asigurări şeful diplomaţiei UE.
La cererea Moldovei şi la propunerea României, UE a stabilit la 28 aprilie un cadru pentru măsuri restrictive specifice împotriva persoanelor responsabile de sprijinirea sau punerea în aplicare a acţiunilor care subminează sau ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea ţării.
CINE SUNT PERSOANELE SANCŢIONATE
Ilan Mironovici Şor, născut în 1987, este om de afaceri şi preşedinte al partidului politic ŞOR, iar în prezent s-a refugiat în Israel, având şi cetăţenie israeliană.
UE spune că el este implicat în finanţarea ilegală a partidelor politice din Republica Moldova şi în incitarea la violenţă împotriva opoziţiei politice. Partidul ŞOR, pe care îl conduce Ilan Şor, este implicat în plata şi instruirea persoanelor pentru a provoca dezordine şi tulburări în timpul protestelor din Republica Moldova.
Printr-o decizie din 13 aprilie 2023, Curtea de Apel Chişinău l-a condamnat pe Ilan Şor, pentru fraudă şi spălare de bani în dosarul „Frauda bancară”, la 15 ani de închisoare şi la confiscarea de bunuri în valoare de 254 de milioane de euro. Fondurile provenite din această fraudă bancară la scară largă şi legăturile cu oligarhi corupţi şi entităţi cu sediul la Moscova au fost şi sunt încă folosite, potrivit autorităţilor din Republica Moldova, pentru a crea în mod artificial tulburări politice în ţară.
Acţiunile sale îndreptate spre subminarea democraţiei în Republica Moldova includ furnizarea de fonduri ilegale pentru a sprijini activitatea politică pro-Kremlin în Republica Moldova. Un exemplu de utilizare a acestor fonduri este organizarea de proteste şi mitinguri violente, în principal în capitala Chişinău, cu ajutorul protestatarilor plătiţi de Partidul ŞOR, pe parcursul anilor 2022 şi 2023.
Prin dirijarea şi planificarea demonstraţiilor violente şi prin gravele sale abateri financiare privind fondurile publice şi exportul neautorizat de capital, Ilan Şor este responsabil de acţiuni care subminează şi ameninţă suveranitatea şi independenţa Republicii Moldova, precum şi democraţia, statul de drept, stabilitatea şi securitatea în Republica Moldova – se arată în decizia publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.
Vladimir Gheorghe Plahotniuc, născut în 1965, cunoscut şi sub numele de Vladimir Ulinici şi Vladislav Vladimir Novak, este om de afaceri şi politician, cu cetăţenie moldoveană, română şi rusă.
Vladimir Plahotniuc face obiectul a numeroase proceduri penale în Republica Moldova în legătură cu infracţiuni legate de deturnarea de fonduri de stat ale Republicii Moldova şi transferul ilegal al acestora în afara Republicii Moldova. El a fost acuzat în Republica Moldova în dosarul „Frauda bancară”, ale cărui efecte economice afectează încă ţara. De asemenea, este cercetat pentru mituirea fostului preşedinte al Republicii Moldova cu o geantă cu bani în schimbul unor favoruri politice.
Prin gravele abateri financiare privind fondurile publice şi prin exportul neautorizat de capital, Vladimir Plahotniuc este responsabil de acţiuni şi de punerea în aplicare a unor politici care subminează şi ameninţă democraţia, statul de drept, stabilitatea sau securitatea în Republica Moldova, prin subminarea procesului politic democratic din Republica Moldova şi prin gravele abateri financiare privind fondurile publice.
Gheorghe Petru Cavcaliuc, născut în 1982, este fost şef-adjunct al Inspectoratului General de Poliţie din Republica Moldova, devenit politician, preşedinte al Partidului „Acasă Construim Europa” (PACE). Este cunoscut pentru că a organizat şi a participat la protestele violente din 20 octombrie 2022, alături de Ilan Şor. El şi-a folosit legăturile din cadrul Inspectoratului General de Poliţie pentru a recruta foşti ofiţeri de poliţie şi a creat un grup paramilitar pentru a-i „proteja” pe demonstranţii violenţi de guvernul Republicii Moldova. În acest context, el a fondat un aşa-numit „guvern din umbră” cu scopul de a înlocui guvernul ales în mod democratic al Republicii Moldova.
