Băncile americane reintră prudent pe o piaţă care le-a adus pierderi dureroase în ultimul an

Băncile din SUA reîncep să finanţeze achiziţii pe datorie după un an dureros în care comisioanele au scăzut puternic, scrie Financial Times.

În ultimele luni, băncile au împrumutat miliarde de dolari pentru finanţarea de achiziţii pe datorie realizate de Apollo Global, Elliott Management, Blackstone şi Veritas Capital. Este o evoluţie benefică pentru giganţii din private equity, care stau pe sute de miliarde de dolari în căutarea de opţiuni atractive de finanţare, în condiţiile în care creşterea dobânzilor le erodează randamentele.

Bancherii spun că, în pofida turbulenţelor care au lovit sectorul bancar în primăvară, piaţa devine din nou atractivă.

Veniturile băncilor de investiţii au fost afectate puternic de o scădere dramatică a tranzacţiilor în domeniul corporate şi private equity, cu perspectivele economice în deteriorare şi criza bancară din primăvară contribuind la reducerea volumului de fuziuni şi achiziţii până la cel mai scăzut nivel dintr-un deceniu în primul trimestru.
Comisioanele pentru subscrierea de obligaţiuni şi credite cu risc ridicat sunt cu peste 20% sub media pe cinci ani, potrivit datelor London Stock Exchange Group.

Băncile speră acum să profite de un raliu al acestei pieţe în acest an. Firmele de private equity începuseră să recurgă la creditori direcţi ca Apollo, Blackstone şi HPS Investment Management pentru a-şi finanţa preluările pe fondul reticenţei băncilor.

În această lună, un grup de bănci condus de Goldman Sachs i-a împrumutat pe Eliott şi pe unii dintre partenerii firmei care au susţinut preluarea companiei de servicii medicale Syneos cu 3,7 miliarde de dolari. Pachetul de finanţare bancară a „bătut“ o propunere rivală venită din partea unor creditori privaţi.

Marc Lipschultz de la managerul de active Blue Owl arată că băncile sunt foarte selective când vine vorba de acordurile de finanţare de buyouturi de către firme de private equity, alegând tranzacţiile cu un grad de risc relativ scăzut.

Exodul băncilor de pe această piaţă a venit în contextul actual dificil. Cu Fed majorând rapid dobânzile, aproape toate instituţiile de pe Wall Street au suferit pierderi legate de creditele pe care se angajaseră să le acorde clienţilor private equity înainte ca pieţele să scadă puternic. Pentru tranzacţiile mai riscante, creditorii privaţi rămân opţiunea de bază.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#piata #bănci #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.