Cifre dureroase. 20% dintre angajați trăiesc cu sub 7 mii lei pe lună

Pentru salariații care au lucrat luna septembrie integral și cu zi deplină, în unitățile din sectorul real cu 4 și mai mulți salariați și în toate instituțiile bugetare, câștigul salarial mediu lunar brut a constituit 14.692,7 lei, arată datele Biroului Național de Statistică.

Potrivit datelor oficiale, aproape 4 din 5 salariați (79,6%) au avut un salariu mai mare de 7 mii lei, în timp ce 20,4% au câștigat până la 7 mii lei.

Din totalul salariaților, 5,0% au avut salariul minim de 5,5 mii lei, 15,5% au avut salarii între 5,5 și 7 mii lei, 46,9% au câștigat între 7 și 15 mii lei și 32,6% au avut salarii mai mari de 15 mii lei.

Comparativ cu septembrie 2024, ponderea salariaților care au primit salariul minim s-a redus cu 0,4 puncte procentuale, în timp ce ponderea celor cu salarii de peste 10 mii lei a crescut semnificativ, cu 6,2 puncte procentuale. În 2024 salariul minim era de 5,0 mii lei, iar în 2025 a fost majorat la 5,5 mii lei.

Concentrarea salariilor reduse se regăsește în special în: agricultură, silvicultură și pescuit, unde 15,4% dintre salariați au salariul minim și 11,9% câștigă între 5,5 și 6 mii lei, cazare și alimentație publică, cu 10,7% la salariul minim și 12,2% între 5,5 și 6 mii lei și tranzacții imobiliare, unde 9,8% au salariul minim și 11,5% câștigă între 5,5 și 6 mii lei.

La polul opus se află sectoarele cu cele mai ridicate venituri: informații și comunicații, unde 81,0% dintre salariați au salarii peste 15 mii lei, iar 49,4% câștigă peste 25 mii lei, producția și furnizarea de energie electrică și termică, unde 72,3% au salarii peste 15 mii lei, inclusiv 26,0% peste 25 mii lei și activități financiare și de asigurări, cu 71,8% dintre salariați peste 15 mii lei și 33,5% peste 25 mii lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bani #salarii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.