Tiraspolul vrea să reia livrările de energie către Chișinău. Ignatiev: MGRES are potențial

Centrala de la Cuciurgan are potențialul de a relua livrările de energie electrică către malul drept al Nistrului, însă până în prezent nu au fost înaintate propuneri oficiale din partea Chișinăului. Declarațiile au fost făcute de către pretinsul ministru de Externe de la Tiraspol, Vitalii Igantiev.

Potrivit lui, MGRES a fost, în trecut, un exportator important de energie electrică, inclusiv către malul drept al Nistrului și pe piețe externe, iar capacitățile tehnice ale centralei ar permite reluarea acestor livrări.

„Centrala de la Cuciurgan dispune de un potențial mare și ar fi rațional să fie utilizat, însă la această etapă nu am văzut nicio propunere din partea moldovenească”, a declarat Ignatiev într-o emisiune TV.

În prezent însă, centrala produce energie electrică exclusiv pentru necesitățile regiunii transnistrene, a explicat anterior ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit acestuia, MGRES funcționează la o capacitate minimă, suficientă doar pentru consumul local și pentru menținerea stabilității rețelei. „Centrala de la Cuciurgan produce energie doar pentru necesitățile lor. Consumă între 2 și 2,8 milioane de metri cubi de gaz și produce energie necesară doar pentru consumul local”, a declarat Junghietu. Ministrul a precizat atunci că autoritățile nu intenționează să reia livrările de la MGRES.

Amintim că sistemul energetic al Republicii Moldova a fost afectat indirect de atacurile cu drone și rachete ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, produse în perioada 5–6 decembrie, care au dus la deconectarea unei centrale de producere a energiei electrice din țară.

Operatorul sistemului de transport al energiei electrice, Î.S. „Moldelectrica”, a reușit să mențină stabilitatea operațională și să asigure integral consumul de energie electrică la nivel național, apelând la mecanismul de ajutor de avarie din partea României.

În acest context, Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a precizat că, în perioada 6–10 decembrie, Moldelectrica a achiziționat aproximativ 930 MWh de energie electrică de avarie de la operatorul de transport și sistem al României, volum care reprezintă doar 0,2% din consumul lunar total de energie electrică. ANRE subliniază că energia de avarie este un instrument temporar de siguranță și că este prematur să fie făcute estimări privind impactul acestor achiziții asupra tarifelor pentru consumatori.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!

#vitalie ignatiev #Centrala de la Cuciurgan #Energie electrică

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue