Aterizare nereușită pentru o companie aeriană de peste Prut – pierderi de milioane. Operează zboruri și în Moldova

Transportatorul aerian naţional estimează pierderi de 62,4 milioane lei românești sau echivalentul a 12,4 milioane de euro în acest an şi venituri totale de 2 miliarde lei. Potrivit celui mai realist scenariu, anul 2024 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, iar scenariul pesimist arată că anul 2027 ar fi anul în care rutele ajung profitabile, arată proiectul de Ordin al viceprim-ministrului, ministrului transporturilor şi infrastructurii privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2023 al Tarom, publicat în dezbatere de Ministerul Transporturilor de la București.

Ultimul an în care compania aeriană a înregistrat profit a fost 2007.

”În proiectul bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2023, s-a estimat un rezultat brut negativ – pierdere, în valoare de 62.415.950 lei, în scădere cu 28,79%, respectiv cu suma de 154.348.660 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, aprobat în bugetul de venituri şi cheltuiei aferent anului 2022, prin Ordinul MTI nr.470/2022 şi în scădere cu 20,53%, respectiv cu suma de 241.640.640 lei faţă de rezultatul brut – pierdere, preliminat/realizat la data de 31.12.2022”, arată proiectul de act normativ.

Veniturile totale pentru acest an au fost estimate în valoare de 2.008.454.090 lei, mai mari decât preliminatul/realizatul anului 2022 cu 33,93%, respectiv cu suma de 508.835.630 lei.

Veniturile din producţia vândută, programate pentru anul 2023 în valoare de 1.554.097.890 lei, vor fi obţinute din prestarea serviciilor de transport aerian, mentenanţă, chirii şi din alte activităţi şi reprezintă 77,38% din totalul veniturilor în valoare de 2.008.454.090 lei.

În categoria veniturilor din producţia vândută, în valoare de 1.554.097.890 lei, veniturile din transportul pasagerilor şi cargo pe curse regulate (inclusiv operările blocked space agreements) în valoare de 1.340.458.830 lei, au fost programate în creştere cu 43,67%, respectiv cu suma de 407.463.190 lei faţă de preliminatul/realizatul anului 2022.

De asemenea, veniturile din transportul curselor de pasageri charter, au fost programate în creştere cu 14,08%, respectiv cu suma de 24.819.210 lei.

Companie de stat din România este singura care operează curse aeriene pe direcția Chișinău – București, iar prețul biletelor este unul pipărat și poate ajunge și la 160 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#tarom #pierderi #zboruri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La nivel conceptual, proiectul de lege cu privire la consolidarea independenței Băncii Naționale a Moldovei este bun, a declarat deputatul Ion Chicu. Însă potrivit deputatului nemulțumirile societății față de instituție sunt alimentate de cheltuielile și salariile foarte mari din interiorul BNM.

Chicu a declarat că independența regulatorului bancar este necesară pentru a preveni eventuale ingerințe politice și utilizarea rezervelor Băncii Naționale în scopuri guvernamentale.

„Dacă o instituție care este regulator pe piața bancară poate fi influențată politic de instituțiile statului, tot timpul va fi ispita: hai să mai iau niște bani de acolo. Iar luatul de bani din Banca Națională, din rezervă, este calea directă spre falimentul statului, spre devalorizarea valutei naționale”, a declarat deputatul.

Proiectul examinat de Parlament prevede că BNM și membrii organelor sale de conducere își vor exercita atribuțiile independent și nu vor putea solicita sau accepta instrucțiuni din partea Parlamentului, Guvernului sau altor autorități publice. Documentul transpune norme europene privind independența băncilor centrale.

Chicu spune însă că discuția despre independența BNM nu poate fi separată de modul în care instituția își gestionează cheltuielile.

„Este foarte greu de înțeles și explicat cetățenilor pentru ce un șef de cabinet care îi face cafea guvernatoarei primește peste două milioane de lei salariu pe an”, a declarat deputatul. El a criticat și remunerările de ordinul milioanelor de lei acordate unor angajați sau foști funcționari ai instituției.

Potrivit lui Chicu, nivelul cheltuielilor BNM are relevanță și pentru bugetul de stat, deoarece banca centrală transferă anual o parte din profit către buget.

„Dacă cheltuielile sunt atât de mari, de milioane pe salarii, profitul respectiv este mai mic. Deci întrebarea cetățenilor este logică”, a spus deputatul.

Chicu consideră că BNM trebuie să beneficieze de independență în luarea deciziilor de politică monetară și de reglementare, dar această independență nu ar trebui interpretată drept lipsă de transparență sau ignorarea interesului public.

El s-a pronunțat și pentru menținerea posibilității Curții de Conturi de a verifica activitatea instituției, fără însă a interveni în politica monetară sau în instrumentele specifice ale băncii centrale.

Proiectul cu privire la consolidarea independenței BNM a fost votat de Parlament în prima lectură la 24 septembrie. Inițiativa urmărește alinierea legislației Republicii Moldova la standardele Uniunii Europene privind independența băncilor centrale și interzicerea finanțării directe a sectorului public de către banca centrală.

#independenta #salarii #BNM