Ce înseamnă distrugerea barajului de peste Nipru: Probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimii ani

Aruncarea barajului din epoca sovietică, care este controlată de Rusia, ar dezlănţui un zid de apă inundabilă în mare parte din regiunea Herson.

Preşedintele Ucrainei, Zelenski, a sugerat că ceea ce el a numit „distrugerea” barajului Nova Kakhovka, a fost vina „teroriştilor ruşi”.

Ministrul de Externe al Ucrainei a numit distrugerea barajului „probabil cel mai mare dezastru tehnologic al Europei din ultimele decenii” şi o „crimă de război odioasă”.

Tymofiy Mylovanov, fost ministru şi preşedinte al Şcolii de Economie din Kiev, sugerează că malul stâng al râului Nipro, ocupat de ruşi, este mai expus unui risc.

Aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de potenţialele inundaţii de la baraj, spune fostul ministru.

Anton Gerashchenko, un fost ministru şi consilier al Ministerului de Interne, a sugerat pe reţelele sociale că aproximativ 16.000 de persoane ar putea fi afectate de orice potenţială inundaţie de la spargerea barajului Nova Kakhovka.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#baraj #nipru #catastrofă

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.