Google s-a săturat de munca remote şi anunţă măsuri drastice împotriva angajaţilor care nu au venit la serviciu

Google plănuieşte să ia măsuri drastice împotriva angajaţilor care nu vin la serviciu în mod constant.

Compania şi-a actualizat politica privind munca hibridă şi aceasta include urmărirea prezenţei la birou a legitimaţiilor, confruntarea angajaţilor care nu vin când trebuie şi includerea prezenţei în evaluările de performanţă ale angajaţilor, potrivit unor note interne consultate de CNBC.

Majoritatea angajaţilor sunt aşteptaţi în birouri, fizic, cel puţin trei zile pe săptămână.

Fiona Cicconi, directorul de personal al Google, le-a angajaţilor un un e-mail, care includea dublarea prezenţei la birou, motivând că „nu există niciun substitut pentru a fi împreună în persoană”.

„Bineînţeles, nu toată lumea crede în <conversaţiile magice de pe hol>, dar nu există nicio îndoială că munca împreună în aceeaşi cameră face o diferenţă pozitivă”, scria Cicconi. „Multe dintre produsele pe care le-am dezvăluit la I/O şi la Google Marketing Live luna trecută au fost concepute, dezvoltate şi construite de echipe care au lucrat cot la cot”.

În nota sa se precizează că firma va începe să includă cele trei zile pe săptămână ale acestora în cadrul evaluărilor de performanţă, iar echipele vor începe să trimită avertismente angajaţilor „care lipsesc în mod constant de la birou”.

Cicconi chiar le-a cerut angajaţilor cărora li s-a aprobat munca la distanţă să se răzgândească. „Pentru cei care sunt la distanţă şi care locuiesc în apropierea unui birou Google, sperăm că veţi lua în considerare trecerea la un program de lucru hibrid. Birourile noastre sunt locul în care veţi fi cel mai bine conectaţi la comunitatea Google.”

Un document intern separat a arătat că angajaţii care muncesc de acasă pot fi supuşi reevaluării dacă firma stabileşte „schimbări materiale în ceea ce priveşte nevoile de afaceri, rolul, echipa, structura sau locaţia”.

În Statele Unite, compania va urmări periodic dacă angajaţii respectă politica de prezenţă la birou folosind datele de pe legitimaţii, iar directorii analizează în prezent cerinţele locale pentru a le implementa în alte ţări, se arată într-unul dintre documente. În cazul în care angajaţii nu respectă politica după o perioadă de timp îndelungată, departamentul de resurse umane va lua legătura cu aceştia pentru „paşii următori”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#job #Google #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Serviciul Vamal propune reguli noi pentru vămuirea coletelor poștale internaționale, cu proceduri pentru declarare, control, plata taxelor și returul coletelor. Proiectul de regulament, publicat pentru consultări publice, introduce un sistem în mare parte electronic și stabilește exact ce tip de declarație trebuie folosită în funcție de valoarea și natura bunurilor.

Coletele care intră în Republica Moldova sunt împărțite în patru categorii. Prima cuprinde trimiterile cu obiecte de corespondență, a doua – coletele cu bunuri de până la 150 de euro, a treia – cele cu valoarea între 150,01 și 1 000 de euro, iar a patra – coletele care depășesc 1 000 de euro.

Pentru coletele de până la 150 de euro comandate online, atunci când se aplică regimul special pentru vânzările la distanță, va fi folosită declarația vamală simplificată. În funcție de mecanismul fiscal utilizat, TVA poate fi calculată și achitată de intermediarul implicat în vânzare. În acest caz, intermediarul este responsabil atât de plata TVA, cât și, după caz, de obligațiile privind garanția.

Există și situația în care operatorul poștal prezintă coletul la vamă în numele destinatarului. Atunci operatorul poștal va încasa TVA de la persoana care primește coletul și o va transfera la bugetul de stat. Tot operatorul va trebui să asigure garanția prevăzută de legislație, dacă aceasta este necesară.

Pentru coletele de până la 150 de euro pentru care este datorată TVA, liberul de vamă va fi acordat numai după ce sistemul vamal verifică dacă taxa a fost achitată sau dacă există o garanție suficientă pentru acoperirea ei. Regulamentul permite, în anumite condiții, achitarea TVA într-un termen de până la 30 de zile, cu condiția existenței garanției.

O atenție aparte este acordată coletelor primite de persoane fizice. Vama va analiza dacă bunurile sunt destinate consumului personal sau dacă pot indica o activitate comercială. Vor fi luate în calcul natura și cantitatea produselor, precum și caracterul ocazional al trimiterii. Destinatarul trebuie să confirme că bunurile nu sunt destinate activității comerciale. Dacă nu poate confirma acest lucru, funcționarul vamal poate schimba categoria coletului.

Pentru coletele trimise de la o persoană fizică la alta, cu caracter necomercial, rămân prevăzute anumite scutiri de drepturi de import pentru bunurile de până la 150 de euro, cu respectarea limitelor cantitative stabilite de legislație. Regulamentul prevede și că, în anumite cazuri, frecvența acestor trimiteri nu poate depăși un colet la 14 zile, indiferent de operatorul poștal utilizat.

Un alt detaliu important este că, dacă într-un colet sunt mai multe tipuri de produse, costurile de transport care nu sunt deja incluse în valoarea mărfurilor vor fi repartizate între produse în funcție de greutatea lor. Regulamentul prevede, de asemenea, că valoarea bunurilor trebuie justificată prin documentele care însoțesc coletul, iar Serviciul Vamal poate solicita acte suplimentare dacă are dubii asupra valorii declarate.

Proiectul reglementează inclusiv situațiile în care un colet trebuie returnat expeditorului. Pentru coletele care au fost deja puse în liberă circulație cu plata TVA, operatorul poștal va trebui să transmită datele privind returul și să solicite invalidarea declarației vamale, potrivit procedurii stabilite în regulament.

Noul regulament este prevăzut să intre în vigoare la 1 octombrie 2026.

#colete din străinătate #tva pentru colete #serviciul vamal