Milioane de lei au curs în rezervoarelor celor care au livrat păcură la Termoelectrica! Cine stă în spatele companiilor

Termoelectrica anunță că pentru sezonul de încălzire din 2022-2023 a cumpărat 132 de mii de tone de păcură în sumă de 115 mii de dolari.

Compania susține că au fost desfășurate 5 licitații cu privire la achiziționarea păcurii, în baza cărora au fost încheiate 9 contracte, cu 6 agenți economici.

Ziarul de Gardă a publicat o investigație în care spune despre ce companii este vorba. Astfel, cel mai mare contract, în valoare de 26,5 milioane de dolari SUA, pentru livrarea a 30000 de tone de păcură pentru Termoelectrica, a fost semnat cu compania SC „Crist-Valg” SRL, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă. Compania a fost înregistrată în 1999, în satul Logănești, raionul Hâncești, fiind fondată și administrată de către Vasile Gajiu care deține o cotă majoritară de 97,19%, alături de Lidia Gajiu, cu 2,81%.

Vasile Gajiu este vicepreședinte al Partidului Social Democrat European, fostul Partid Democrat condus anterior de către Vladimir Plahotniuc. Totodată, el este consilier raional în Consiliul raional Hîncești, unde a ajuns candidând pe lista PDM.

Pe locul al doilea după valoarea contractelor de livrare a păcurii pentru Termoelectrica este compania „Stroibit” SRL, de la Bălți. Aceasta a semnat două contracte, de 26,2 milioane de dolari SUA, pentru o cantitate totală de 30 000 de tone. În primul contract prețul a fost de 857 dolari SUA/tonă, iar în al doilea – de 885 dolari SUA/tonă, potrivit datelor furnizate de Termoelectrica.

Aliona Barbei-Tureac, cea care deține jumătate din compania „Stroibit” SRL, este pictoriță, fiind soția omului de afaceri Alexandru Tureac de la Bălți. Ea a devenit asociată la scurt timp după fondarea companiei în octombrie 2016, preluând partea lui Alex.

Tot o cantitate de 30000 de tone de păcură s-a angajat să livreze și Întreprinderea Mixtă „Rompetrol Moldova” SA, care a semnat două contracte cu Termoelectrica, în valoare totală de 25,9 milioane de dolari SUA. Prețul a variat între 799 dolari SUA/tonă în primul contract și 875 dolari SUA/tonă – în al doilea.

Două contracte de livrare a păcurii, în valoare totală de 13,9 milioane de dolari SUA, Termoelectrica le-a semnat cu o companie care fusese înregistrată cu doar o lună înainte – firma „Oil Platform” SRL. Aceasta a fost fondată pe 12 septembrie 2022, iar peste o lună, pe 13 octombrie 2022, a semnat primul contract de livrare cu Termoelectrica, pentru o cantitate de 4000 de tone, la 820 de dolari SUA/tonă. Peste încă o lună, compania mai semnează un contract, pentru livrarea a 12 000 de tone de păcură, la un preț de 885 de dolari SUA/tonă, potrivit datelor oferite de Termoelectrica, la solicitarea Ziarului de Gardă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Fondatorul și administratorul companiei este un tânăr om de afaceri, Andrian Cojocaru, care deține o cotă de 17 la sută în două mari rețele de magazine de produse electronice – „Enter” și „Darwin”. Andrian Cojocaru este fratele unui alt om de afaceri, Ruslan Cojocaru, fondatorul rețelelor de restaurante „Tucano” și „Oliva”. Numele lui Cojocaru a ajuns în atenția opiniei publice, după ce în 2018 i-a vândut fostului vicepremier și ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, o casă în valoare de 393500 de dolari SUA.

Compania „Viomar Impex” SRL a semnat un singur contract cu Termoelectrica, la 29 septembrie 2022, pentru o cantitate de 16000 de tone de păcură, în valoare de 13,6 milioane de dolari SUA. Prețul a fost de 848 dolari SUA/tonă.

„Viomar Impex” SRL este deținută și administrată de Viorel Schivu, fiind fondată în 2014. Înainte să câștige contractul cu Termoelectrica, această companie a câștigat și o licitație pentru livrarea păcurii organizată de ARM din cadrul MAI. Contractul i-a fost atribuit în august 2022, având o valoare de peste 300 de milioane de lei, firma urmând să livreze 15 000 de tone de păcură, la un preț de 1 072 dolari SUA/tonă.

#contracte #păcură #Licitații #termoelectrica

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.