DOC Disperarea doctorilor de la Ambulanță! Nemerenco acuzată de abuz revoltător sub plapuma luptei cu corupția

14 Iun. 2023, 10:34
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iun. 2023, 10:34 // Actual //  bani.md

Scandalul de la Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească (CNAMUP) ia amploare. După ce Realitatea.md a publicat un document care denotă faptul că administrația instituției vrea să dea afară 40 de angajați, care au atins vârsta de pensionare, redacția noastră a intrat în posesia unui alt document.

Colectivul CNAMUP a adresat o scrisoare către conducerea țării, în care denunță mai multe abuzuri care le-ar fi comis atât conducerea instituției, cât și personal ministrul Sănătății, Ala Nemerenco.

”Stimați Demnitari, Se adresează către domniile Dumneavoastră, reprezentanții colectivului IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, cu rugămintea de a examina petiția dată și solicitarea de a întreprinde măsuri pentru curmarea dezmățului conducerii actuale a IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească în frunte cu Fondatorul instituției, Ministerul Sănătății, în persoana Alei Nemerenco, sau după cum s-a exprimat doamna la întâlnirea avută la începutul anului cu vicedirectorii și șefii de departamente – cu „Directorul” instituției noastre, căci „vicedirectorii au fost numiți „de mine” pentru ca să facă tot ce le voi spune eu, eu voi fi vouă Director”, astfel începe scrisoarea angajaților CNAMUP.

În scrisoare se mai spune că ”sub paravana luptei aprigi cu corupția, hoții, bandiții, penalii, etc., actuala conducere a instituției la insistența și sub mentoratul ministrei Ala Nemerenco, a treia oară pe parcurs de jumătate de an modifică statele de personal, de două ori modifică organigrama și Regulamentul instituției. Scopul este clar definit – concedierea sub orice pretext a angajaților instituției incomozi conducerii și ministrei. În fapt, la data de 25 mai 2023, prin ordinul nr.456 a Ministerului Sănătății „Cu privire la aprobarea Organigramei IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” este aprobată organigrama instituției, a doua în perioada ultimilor luni (ordinul MS nr. 963 din 18 octombrie 2022 „Cu privire la aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a IMSP CNAMUP” punctul 1, subpunctul 2), semnat la fel de Ministru, Ala Nemerenco. În baza organigramei aprobate prin ordinul nr.456 din 25.05.2023, se elaborează și se aprobă Statele de personal ale IMSP Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească, a treia oară pe parcursul ultimilor luni, semnate la fel de Ministru, Ala Nemerenco. Conform organigramei și statelor de personal aprobate prin acest ordin, au fost doar modificate denumirile subdiviziunilor, funcțiilor”. 

Pe final, colectivul CNAMUP roagă conducerea țării să nu trimită pentru examinare și răspuns petiția Ministerului Sănătății, ”căci ministerul va proceda tot așa ca și cum a procedat cu Ștefan Botnar: „Ministra Sănătății a răspuns acuzațiilor lui Ștefan Botnar printr-o scrisoare semnată de mai mulți angajați. „La minister promovăm meritocrația și munca cu dedicație”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 13:40
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
10 Nov. 2026, 13:40 // Actual //  Grîu Tatiana

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.