Criza din aviație se amplifică! Autoritățile nu știu când vor veni pionerii tarifelor ultra-joase în Moldova

Autoritățile nu știu când va fi soluționată criza curselor aeriene de la Aeroportul Chișinău. „Am vorbit despre revizuirea tarifelor aeroportuare. Colegii de la aeroport au aprobat și un plan de dezvoltare, astfel încât serviciile să fie competitive”, a declarat Lilia Dabija, ministrul Infrastructurii.

Ea spune că autoritățile discută cu mai mulți operatori pentru ca pasagerii să beneficieze de prețuri competitive și curse spre mai multe destinații.

Directorul adjunct de al Autorității Aeronautice Civile, Victor Neaga susține că în prezent sun perturbate cursele aeriene urmare a plecării operatorului low cost, dar și a suspendării zborurilor de către Air Moldova.

„Nu este posibil ca în două – trei luni să aduci operatori aerieni. Chișinăul până nu de mult era printre cele mai scumpe aeroporturi din regiune or, acum prin reducerea costului serviciului de handling încercăm să atragem mai mulți operatori”, a punctat Neaga.

Constantin Vozian, administratorul interimar al Aeroportului Chișinău declara anterior că administrația aeroportului discută cu Wizz Air, Easy Jet și Ryanair. „Asta nu înseamnă că vom primi acceptul imediat. Purtăm discuții”.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro, care include și taxa de 9 euro, care a fost mărul discordiei și condiția companiilor low-cost ca să vină în Republica Moldova.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse #Aeroport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să consume mai mult decât produce, iar acest dezechilibru structural se vede clar în datele oficiale ale Băncii Naționale a Moldovei pentru trimestrul III 2025. Deficitul contului curent a ajuns la 867,1 milioane de dolari, echivalentul a 14,3% din PIB, un nivel considerat critic pentru o economie mică și dependentă de importuri.

Chiar dacă deficitul este ușor mai mic față de aceeași perioadă din 2024, problema de fond rămâne neschimbată. Moldova importă masiv și exportă insuficient. Doar în trimestrul III, deficitul comerțului exterior cu bunuri a depășit 1,65 miliarde de dolari, în condițiile în care importurile au crescut mai rapid decât exporturile

Raportat la PIB, balanța comercială cu bunuri indică un dezechilibru de –22,9%, ceea ce înseamnă că aproape un sfert din valoarea economiei este „înghițită” de diferența dintre ce cumpărăm din afară și ce reușim să vindem

Importurile de bunuri și servicii reprezintă 52,5% din PIB, în timp ce exporturile se opresc la doar 29,6%, o diferență care explică presiunea constantă asupra contului curent.

Situația este agravată de structura economiei. Moldova exportă preponderent produse primare și agroalimentare, cu valoare adăugată redusă, dar importă masiv energie, produse industriale, echipamente și bunuri de consum. Doar importurile de produse energetice și electricitate au depășit 423 milioane de dolari într-un singur trimestru, în pofida scăderii prețului la gaz, creșterea fiind alimentată de majorarea importurilor de energie electrică

Excedentul din servicii și banii trimiși de moldovenii din diaspora mai atenuează șocul, dar nu rezolvă problema. Remiterile și transferurile curente funcționează ca un „colac de salvare” temporar, nu ca un motor de dezvoltare. Fără ele, deficitul extern ar fi exploziv.