Criza din aviație se amplifică! Autoritățile nu știu când vor veni pionerii tarifelor ultra-joase în Moldova

Autoritățile nu știu când va fi soluționată criza curselor aeriene de la Aeroportul Chișinău. „Am vorbit despre revizuirea tarifelor aeroportuare. Colegii de la aeroport au aprobat și un plan de dezvoltare, astfel încât serviciile să fie competitive”, a declarat Lilia Dabija, ministrul Infrastructurii.

Ea spune că autoritățile discută cu mai mulți operatori pentru ca pasagerii să beneficieze de prețuri competitive și curse spre mai multe destinații.

Directorul adjunct de al Autorității Aeronautice Civile, Victor Neaga susține că în prezent sun perturbate cursele aeriene urmare a plecării operatorului low cost, dar și a suspendării zborurilor de către Air Moldova.

„Nu este posibil ca în două – trei luni să aduci operatori aerieni. Chișinăul până nu de mult era printre cele mai scumpe aeroporturi din regiune or, acum prin reducerea costului serviciului de handling încercăm să atragem mai mulți operatori”, a punctat Neaga.

Constantin Vozian, administratorul interimar al Aeroportului Chișinău declara anterior că administrația aeroportului discută cu Wizz Air, Easy Jet și Ryanair. „Asta nu înseamnă că vom primi acceptul imediat. Purtăm discuții”.

În prezent, taxele de la Aeroportul Chișinău per pasager se ridică la 25 de euro, care include și taxa de 9 euro, care a fost mărul discordiei și condiția companiilor low-cost ca să vină în Republica Moldova.

Taxele aeroportuare mari împiedică operatorii low-cost din UE să vină în Republica Moldova. Or, în țările vecine operatorii low-cost operează curse spre diferite destinații la prețuri care variază între 15 – 30 de euro. RyanAir a avut mai multe tentative de a veni în Republica Moldova, dar a refuzat din cauza taxelor mari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#curse #Aeroport #avion

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.