Într-o dimineaţă de iarnă în Schaerbeek, un cartier plin de viaţă din nord-estul Bruxelles-ului, Marie-Christine Hache se plimbă pe culoarele supermarketului BEES Coop umplându-şi căruciorul de cumpărături cu fructe, legume, nuci, orez, legume şi paste organice, scrie BBC.
Pentru Hache, povara achiziţiilor de alimente în mijlocul unui val de preţuri record a fost uşurată prin participarea la una dintre cele două iniţiative noi prin care se testează „securitatea socială pentru alimente”. Accesul la alimente este o preocupare tot mai mare pentru un număr în creştere de gospodării din întreaga lume, deoarece oamenii se chinuie să facă faţă celei mai mari crize a costului vieţii dintr-o generaţie sau chiar două. Cum unele familii sunt forţate să reducă din consumul de alimente pentru a acoperi alte cheltuieli esenţiale, insecuritatea alimentară este în creştere în întreaga lume. Ideea de securitate socială pentru alimente ar putea suna exagerat.
Dar prin proiecte recent lansate în Montpellier, din Franţa, şi la Bruxelles, în Belgia, colectivităţi în plină dezvoltare de ONG-uri, fermieri, cercetători şi cetăţeni de rând experimentează cu ideea că alimentele de calitate, hrănitoare şi ecologice ar trebui să fie accesibile tuturor, indiferent de venituri. „A mânca sănătos şi a avea acces la alimente de calitate este costisitor şi doar o parte mică a populaţiei îşi poate permite să facă acest lucru”, spune Margherita Via, manager de proiect la BEES Coop. Inspirate de sistemele universale de asistenţă medicală precum cele din Franţa şi Belgia, grupuri ale societăţii civile au propus înfiinţarea unei noi ramuri de securitate socială în baza căreia fiecare cetăţean să primească o indemnizaţie lunară care să îi permită să cumpere alimente ce respectă anumite criterii de mediu şi etică. În esenţă, ideea este de a nu mai considera alimentele o marfă. „Este necesară o revizuire totală a sistemului alimentar agroindustrial bazată pe dreptul la hrană”, spune agronomul Mathieu Dalmais, unul din liderii mişcării încă de la înfiinţarea ei în 2017 prin munca sa la ISF-AgriSTA, una dintre cele 11 organizaţii care lucrează la proiect în Franţa.
