Pentru preţul împrumuturilor în euro altă cale nu există: tot mai sus

19 Iun. 2023, 05:00
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Iun. 2023, 05:00 // Actual //  bani.md

Economiştii întrevăd şanse mai mari ca Banca Centrală Europeană să opereze încă două majorări de do­bânzi, prelungind un ciclu de măsuri de înăsprire a politicii monetare deja istoric până în septembrie, scrie Bloomberg.

Goldman Sachs, UniCredit şi BNP Paribas se numără printre băn­cile care şi-au modificat perspectivele după ce strategii BCE au operat o majorare de un sfert de punct săptă­mâna trecută, iar preşedinta băncii Christine Lagarde a declarat că sunt necesare noi majorări pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2%.

Majoritatea băncilor însă, inclu­zând Morgan Stanley şi Nordea, se aşeaptă în continuare la doar încă o majorare în iulie, evidenţiind impac­tul transmiterii majorărilor anterioa­re la nivelul economiei, creşterea eco­nomică fragilă şi posibila ezitare a unor oficiali de a împinge dobânzile prea sus.

Potrivit economiştilor Deutsche Bank, nivelul de 3,75% al dobânzilor pare acum un rezultat practic sigur în iulie. Majorarea dobânzilor la 4% în septembrie va depinde de date, iar Deutsche Bank crede în continuare că dacă inflaţia de bază se menţine ridi­cată, iar Fed-ul continuă să majo­reze dobânzile, BCE ar putea duce dobân­zile peste 4% în trimestrul patru. Economiştii BNP Paribas se aş­teaptă ca BCE să majoreze dobânzile şi în iulie şi în septembrie, majorări urmate mai apoi de o pauză prelun­gită, prima reducere de dobânzi urmând să vină nu mai devreme de mijlocul anului 2024.

ING consideră că BCE nu-şi va schimba politica de înăsprire a politi­cii monetare până când inflaţia de bază nu va da semne clare că a ajuns la un punct de turnură. „Credem că ar fi necesar un cutremur economic pentru ca BCE să nu majoreze do­bân­zile şi în septembrie“.

Banca Centrală Europeană are nevoie să-şi continue majorările de do­bânzi, au subliniat la rândul lor stra­tegii băncii, reafirmând poziţia băncii după ce noi proiecţii au indicat că in­flaţia este chiar mai persistentă decât o indicau temerile, notează Reuters.

Preşedintele Bundesbank Joa­chim Nagel a declarat că majorarea din iulie, practic promisă de preşe­dinta băncii Christine Lagarde ar putea fi foarte uşor urmată de alte mişcări si­mi­lare. Acesta a adăugat că odată a­tins vârful, banca va menţine dobân­zile la acel nivel până când va fi sigură de o revenire sigură a inflaţiei la ţinta de 2%. Şeful băncii centrale a Litua­niei Gediminas Simkus a adoptat o pozi­ţie mai nuanţată, argumentând că noi majorări sunt necesare, dar că BCE se apropie de vârf şi că este prea de­vreme să se ştie care va fi nivelul dobânzilor în septembrie.

Simkus a respins de asemenea aş­tep­tările pieţei privind posibile re­du­ceri de dobânzi la începutul anului viitor.

Banca Centrală Europeană ar trebui să continue majorările de dobânzi pentru reducerea inflaţiei, a declarat la rândul său Fondul Monetar Internaţional. În plus, guvernele din zona euro ar trebui să reducă deficitele bugetare pentru a ajuta BCE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 18:20
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
17 Sept. 2026, 18:20 // Actual //  Grîu Tatiana

Războiul purtat de Statele Unite împotriva Iranului a ajuns la șase luni și a generat deja costuri de aproximativ 38 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări a Congressional Budget Office (CBO), instituția nepartizană care oferă analize bugetare pentru Congresul american. Dacă ostilitățile continuă, cheltuielile ar putea crește cu aproximativ 3 miliarde de dolari în fiecare lună.

Estimarea include costurile înregistrate până la 1 august și vine în contextul în care administrația președintelui Donald Trump caută soluții pentru încheierea conflictului și redeschiderea completă a Strâmtorii Hormuz, una dintre principalele rute maritime pentru transportul mondial de energie.

CBO avertizează că efectele războiului s-ar putea resimți și în economia americană. Conflictul ar putea majora inflația din SUA cu aproximativ 0,5 puncte procentuale în primele trei luni ale anului 2027, în principal din cauza perturbărilor de pe piețele energetice.

Costurile estimate de CBO sunt apropiate de cifra de 37,5 miliarde de dolari prezentată în iulie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth. O parte importantă a cheltuielilor este legată de consumul accelerat de muniții. Potrivit CBO, refacerea anumitor stocuri americane ar putea dura aproximativ cinci ani, iar deficitul unor categorii de muniții, inclusiv al interceptoarelor pentru sistemele de apărare antirachetă, ar putea limita opțiunile Pentagonului în cazul unui nou conflict major.

În timpul audierilor din Senat, Hegseth a cerut aproape 90 de miliarde de dolari pentru refacerea rezervelor de muniții și a avertizat asupra unor posibile deficite critice. Administrația Trump respinge însă evaluările privind o eventuală lipsă de muniții. Casa Albă susține că armata americană dispune de suficiente resurse pentru atingerea obiectivelor stabilite de președinte, iar Pentagonul a negat, la rândul său, existența unei penurii care să-i afecteze capacitatea de operațiuni.

Cifra de 38 de miliarde de dolari nu reprezintă însă costul total al conflictului. CBO nu a inclus în calcul anumite cheltuieli, printre care cele generate de atacurile recente asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz și de loviturile asupra unor instalații militare americane din regiune. De asemenea, nu sunt incluse costurile dobânzilor pentru împrumuturile contractate pentru finanțarea războiului, care ar putea adăuga alte zeci de miliarde de dolari.

Conflictul pune presiune și mai mare pe finanțele Statelor Unite, în condițiile în care datoria publică totală a SUA a depășit 40 trilioane de dolari în august.