Impresionant! Celebrul regizor James Cameron a efectuat 33 de scufundări pentru a explora epava Titanicului

James Cameron nu este doar cel mai de succes regizor din istorie, dar şi un mare iubitor de explorare subacvatică. Pasiunea sa pentru mediul subacvatic l-a împins să producă filmele “Avatar” şi “Titanic”.

În vreme ce un submersiv de la OceanGate cu cinci persoane ce voiau să vadă epava vasului RMS Titanic a fost pierdut în Atlantic, Cameron a dezvăluit că a făcut 33 de scufundări spre epava vasului.

„Am produs Titanicul pentru că voiam să mă scufund către epavă, nu pentru că voiam să fac neapărat filmul”, l-a citat CNN.

„Titanic a fost Muntele Everest al epavelor, iar eu ca scufundător am visat să fac ce este corect. Când i-am instruit pe alţi băieţi să se scufunde spre Titanic pentru a face filmul în format IMAX, le-am spus – voi face un film Hollywoodian ce îmi va plăti expediţia. Mi-a plăcut prima oară, aşa că am vrut mai mult. Cred că jobul unui explorator este să călătorească şi să experimenteze limitele umane pentru a reveni acasă cu o poveste”, adaugă regizorul.

În 1989, James Cameron a regizat filmul „The Abyss”, un film american de science fiction în care un submarin american se scufundă în Caraibe, iar o echipă americană de căutare şi recuperare lucrează cu un echipaj de platformă petrolieră şi luptă împotriva navelor sovietice pentru a recupera barca. În adâncul oceanului, ei întâlnesc ceva neaşteptat.

În 1997 a lansat filmul Titanic dedicat scufundării celui mai mare vas de pasageri, obţinând cele mai mari încasări din istoria cinematografiei până la filmul Avatar lansat în 2009.

În august şi septembrie 2001, Cameron şi un grup de oameni de ştiinţă au organizat o expediţie la epava vasului RMS Titanic şi s-au scufundat cu submersibile ruseşti pentru a obţine imagini mai detaliate cu epava.

Cu ajutorul a două vehicule mici, construite special, acţionate de la distanţă, numite „Jake” şi „Elwood”, echipajul a putut vedea şi interiorul Titanicului.

Cu ajutorul efectelor computerizate, spectatorii au putut vedea aspectul original al navei suprapus pe imaginile de adâncime în Ghosts of the Abyss.

În 2005 a făcut un documentar despre formele de viaţă extremofile din ocean.

În 2012, regizorul a explorat Groapa Marianelor , coborând la 11 km adâncime.

În total, regizorul a efectuat 70 de scufundări cu submersibil.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#cameron #scufundari #titanic

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În timp ce angajații din Capitală câștigă, în medie, 18.708 lei brut lunar, în raioane precum Briceni și Nisporeni salariile abia ajung la 10.800–11.000 de lei. Diferența depășește 7.700 de lei pe lună, ceea ce înseamnă că un salariat din Chișinău câștigă, în medie, cu aproximativ 70% mai mult decât unul din Nisporeni, potrivit raportului „Statistica teritorială, ediția 2026”, publicat de Biroul Național de Statistică (BNS).

Datele arată că, în 2025, câștigul salarial mediu lunar brut la nivel național a constituit 15.594,5 lei, în creștere cu 11,5% comparativ cu anul precedent, când acesta era de 13.990 de lei. În Chișinău, salariul mediu a ajuns la 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media națională.

La polul opus se află raionul Briceni, unde salariul mediu brut a constituit numai 10.773,2 lei, urmat de Nisporeni, cu 10.984,9 lei. Astfel, diferența dintre Chișinău și Briceni ajunge la 7.934,6 lei lunar, iar față de Nisporeni – la 7.722,9 lei.

Printre raioanele cu cele mai mici salarii se mai numără Fălești, cu 11.248 de lei, Glodeni – 11.280 de lei, Rîșcani – 11.211 lei, și Găgăuzia, unde salariul mediu brut a ajuns la 11.323 de lei.

Diferențele sunt vizibile și la nivelul regiunilor de dezvoltare. În regiunea Nord, câștigul salarial mediu brut a constituit 12.135 de lei, în Centru – 12.501 lei, iar în Sud – 12.199 de lei. Prin comparație, salariul mediu din Chișinău este cu peste 6.000 de lei mai mare decât în oricare dintre aceste regiuni.

Municipiul Bălți se evidențiază printre centrele economice din afara Capitalei, cu un salariu mediu de 13.700 de lei. Alte raioane cu salarii relativ ridicate sunt Cahul, unde media ajunge la 13.232 de lei, Criuleni – 13.045 de lei, și Hîncești – 12.975 de lei. Chiar și în aceste localități, remunerarea rămâne însă considerabil sub nivelul Chișinăului.

Raportul BNS scoate la iveală și diferențe între salariile femeilor și bărbaților. În Chișinău, bărbații au câștigat în medie 20.599,9 lei brut lunar, în timp ce femeile au primit 16.834,6 lei. Diferența este de 3.765 de lei sau 18,3%, una dintre cele mai marie disparități salariale teritoriale.

La nivel național, salariul mediu al bărbaților a constituit 16.975 de lei, iar al femeilor – 14.360 de lei, ceea ce reprezintă un decalaj de 15,4%.

Există însă și raioane unde raportul este invers. În UTA Găgăuzia, femeile au câștigat în medie 11.767 de lei, față de 10.807 lei în cazul bărbaților. O situație similară se înregistrează în Glodeni, Ialoveni și Cimișlia, unde câștigurile salariale medii ale femeilor le depășesc pe cele ale bărbaților.

Comparativ cu anul 2024, salariile au crescut atât în Capitală, cât și în raioane. În Chișinău, majorarea a fost de 1.752,7 lei, în timp ce în Briceni salariul mediu a crescut cu 1.340,1 lei, iar în Nisporeni – cu 973 de lei. Prin urmare, deși veniturile salariale au crescut, diferența absolută dintre Capitală și unele raioane a continuat să se evidențieze.