Rusia va „continua să reziste” sancțiunilor și „presiunilor externe”, afirmă Putin la summitul OCS

Președintele rus Vladimir Putin a asigurat, în cadrul unui summit virtual al Organizației de Cooperare de la Shanghai (OCS), că țara sa va „continua să reziste” la „presiuni externe” și „sancțiuni”. Putin a mulțumit țărilor din OCS care și-au exprimat „sprijinul” în timpul revoltei grupului paramilitar care a zguduit Kremlinul la sfârșitul lunii iunie, în prima sa apariție pe scena internațională după rebeliunea lui Prigojin.

Organizația de Cooperare de la Shanghai, creată în iunie 2001, reunește în prezent opt țări: Rusia, China, Kazahstan, Tadjikistan, Kârgâzstan, Uzbekistan, India și Pakistan. Belarus și Mongolia au fost invitate în calitate de observatori.

Vladimir Putin a declarat că lumea se confruntă cu un risc tot mai mare de conflict din cauza instabilității economice și financiare și a mulțumit liderilor Chinei și Indiei pentru sprijinul acordat în timpul recentei revolte Wagner din această țară.

„Riscurile unei noi crize economice și financiare globale sunt în creștere pe fondul acumulării necontrolate de datorii în țările dezvoltate, al stratificării sociale și al creșterii sărăciei în întreaga lume, al deteriorării securității alimentare și de mediu. Toate aceste probleme, fiecare dintre ele fiind complexă și diversă în felul său, conduc în totalitatea lor la o creștere notabilă a potențialului de conflict. Rusia resimte toate acestea în mod direct”, a spus el, citat de The Guardian.

Referitor la subiectul revoltei eșuate a grupului de mercenari Wagner, Putin a declarat:

„Poporul rus este mai consolidat ca niciodată. Cercurile politice rusești și întreaga societate au demonstrat în mod clar solidaritatea și înalta responsabilitate față de soarta patriei prin faptul că s-au pronunțat ca un front unit împotriva tentativei de rebeliune armată. Aș dori să profit de această ocazie pentru a le mulțumi colegilor mei din țările OCS care și-au exprimat sprijinul pentru acțiunile conducerii ruse în vederea protejării ordinii constituționale viața și siguranța cetățenilor. Apreciem foarte mult acest lucru”.

Putin a propus, de asemenea, o reformă a structurii regionale antiteroriste a OCS și a cerut aderarea rapidă a Belarusului la grup.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #economie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.