Ţara care se afundă încet în haos sufocată de preţurile prea mari de suportat

05 Iul. 2023, 17:11
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2023, 17:11 // Actual //  bani.md

În ianuarie, cu gândul la alegerile generale cruciale din 2024, premierul britanic Rishi Sunak a promis că va reduce la jumătate inflaţia până la sfârşitul anului, scrie CNBC.

La momentul respectiv, inflaţia globală a preţurilor de consum se situa la un nivel anual de 10,1%. Având în vedere că majoritatea economiştilor preconizau că aceasta se va înjumătăţi în mod natural, pe măsură ce şocul provocat de creşterea preţurilor la energie va dispărea, promisiunea părea un obiectiv deschis pentru guvernul conservator al lui Sunak.

Cu toate acestea, în luna mai, indicele principal al preţurilor de consum a fost de 8,7%, neschimbat faţă de luna precedentă, în timp ce inflaţia de bază – care exclude preţurile volatile la energie, alimente, alcool şi tutun – a crescut la 7,1%, cea mai mare rată din ultimii 31 de ani.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, creşterea anuală a salariului mediu, excluzând bonusurile, s-a accelerat de la 6,7% la 7,2% în perioada februarie-aprilie, cel mai rapid ritm înregistrat vreodată, în timp ce piaţa muncii rămâne mai efervescentă decât se aştepta.

Între timp, creşterea economică aproape a stagnat, iar datoria publică a depăşit 100% din produsul intern brut pentru prima dată din martie 1961.

Banca Angliei a accelerat din nou ritmul de creştere a ratelor dobânzilor în iunie, majorând rata dobânzii bancare cu 50 de puncte de bază, până la 5%, agravând şi mai mult temerile interne privind o criză a creditelor ipotecare şi divergentă faţă de alte bănci centrale importante care au reuşit fie să încetinească, fie să întrerupă creşterea ratelor.

14 Nov. 2026, 11:29
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Nov. 2026, 11:29 // Actual //  Ursu Victor

Gigantul auto german Mercedes-Benz a decis să suspende toate investițiile suplimentare în fabricile sale din Germania și analizează posibilitatea închiderii unor unități de producție, pe fondul prăbușirii profitabilității, scăderii vânzărilor în China și conflictului cu sindicatele privind reducerea costurilor salariale. Decizia marchează o nouă etapă a crizei care lovește industria auto germană, unul dintre pilonii celei mai mari economii europene.

Directorul de producție al Mercedes-Benz, Michael Schiebe, a anunțat într-un interviu publicat pe 12 noiembrie în rețeaua internă a companiei că întregul consiliu de administrație a decis suspendarea investițiilor în unitățile germane. Potrivit acestuia, după luni de negocieri cu reprezentanții angajaților, nu se întrevede deocamdată nicio soluție pentru reducerea cheltuielilor.

„Cu actuala structură a costurilor nu putem investi în Germania”, a transmis conducerea companiei, subliniind că producția locală a devenit mult prea scumpă în comparație cu alte țări europene.

Directoarea de resurse umane, Britta Seeger, a avertizat că Mercedes-Benz este nevoit să examineze concret posibilitatea închiderii unor fabrici, deși conducerea și-ar dori să evite un asemenea scenariu.

„Cu toții vrem să evităm cu orice preț închiderea fabricilor. Din păcate, acum trebuie să analizăm această opțiune mult mai detaliat”, a declarat Seeger, citată de Reuters.

Miza principală a conflictului este programul de muncă. Conducerea Mercedes solicită majorarea săptămânii de lucru de la 35 la 40 de ore, fără creșterea salariilor. Practic, angajații ar urma să lucreze cu cinci ore mai mult săptămânal pentru aceeași remunerație, ceea ce ar reduce costul unei ore de muncă pentru companie.

Sindicatul IG Metall respinge categoric propunerea, considerând săptămâna de lucru de 35 de ore una dintre cele mai importante realizări obținute prin negocierile colective. Mai mult, sindicatul solicită o majorare salarială de 5%, într-un moment în care producătorul auto încearcă să reducă drastic cheltuielile.

Diferențele de cost sunt uriașe. Potrivit conducerii Mercedes-Benz, o oră de muncă în anumite fabrici germane poate costa de până la cinci ori mai mult decât în unitățile din Europa de Est. Compania consideră că această discrepanță afectează competitivitatea producției și deciziile privind amplasarea viitoarelor investiții.