Țara europeană în care iei amendă de până la 4.000 de euro dacă asculți muzica tare pe plajă

Cei care își doresc să se bucure în liniște de mare, soare și nisip au un motiv în plus să aleagă o populară destinație europeană.

Autoritatea Maritimă Națională (AMN) din Portugalia a interzis boxele portabile care difuzează muzica pe plajă la un volum ridicat, deranjându-i pe localnici și pe turiști. Măsura anunțată luna trecută interzice „utilizarea unui echipament audio și a activităților care produc zgomot și care, potrivit prevederilor legii, pot cauza disconfort”.

Nu este clar volumul considerat deranjant, însă cei care se află pe plajă pot face reclamație la secția de poliție căreia îi este arondată plaja respectivă, relatează Euronews.

Amenzile pentru cei care produc zgomot pe plajă sunt cuprinse între 200 și 4.000 de euro pentru persoane fizice și între 2.000 și 36.000 de euro pentru grupuri.

Totodată, polițiștii pot confisca „accesoriile” zgomotoase, de exemplu boxele portabile.

Printre activitățile interzise pe plajele din Portugalia se numără și practicarea unor sporturi în afara spațiilor desemnate în acest scop, camparea în afara spațiilor rezervate și aprinderea focului pe plajă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Tot mai multe destinații estivale iau măsuri pentru a preveni comportamentul necivilizat al turiștilor. Vara trecută, municipalitatea din orașul catalan Barcelona a interzis țigările pe plaje pentru a-i proteja pe nefumători de efectele fumatului pasiv și pentru a preveni aruncarea mucurilor în nisip.

Primăria din Dubrovnik le-a interzis turiștilor să folosească valize pe roți în interiorul orașului, pentru a reduce zgomotul pe care acestea îl fac atunci când sunt trase pe străzi și care îi agasează pe localnici, în special în toiul nopții. Conform noilor prevederi, accesul cu trolere în orașul vechi este permis, însă acestea trebuie ridicate și cărate fără folosirea roților. Amenda pentru nerespectarea regulii este de 265 de euro.

Din toamnă, turiștii care ajung în Dubrovnik vor fi obligați să-și lase bagajele într-un loc special amenajat pentru a li se permite accesul dincolo de zidurile orașului vechi. Vizitatorii vor trebui să plătească un curier care le va transporta bagajele cu un vehicul electric la locul în care sunt cazați.

Grecia a introdus un sistem de limitare a timpului pe care turiștii îl pot petrece la Acropole, în încercarea de a controla invazia grupurilor de turiști.

În Austria, primăria din pitorescul orășel Hallstatt a montat un panou din lemn într-un loc invadat de străinii care vin acolo ca să facă selfie-uri, deranjându-i pe localnici.

Iar în Italia turiştii vor găsi mai greu cazare în regiunea Trentino Alto Adige, din cauza noilor reguli care limitează numărul de oaspeți care pot sta aici peste noapte. În 2022, au fost 34 de milioane de turişti în mica regiune din nordul Italiei, care găzduiește peisajul montan spectaculos al Dolomiților și traseele de drumeții de pe lângă lacurile glaciare.

Întrucât zona şi-a „atins limita” de vizitatori pe care îi poate gestiona, numărul de vizitatori peste noapte în regiunea din nordul Italiei va fi limitat la nivelurile din 2019 și nu mai pot fi deschise alte pensiuni, spaţii Airbnb sau hoteluri, cu excepția cazului în care unul deja existent se închide.

#amenda #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.