S-au găsit bani pentru achitarea auditului datoriei Republicii Moldova invocate de Gazprom

Compania care a auditat datoria istorică a Republicii Moldova față de Gazprom urmează să își primească bani. Banii au fost alocați, la sfârșitul lunii mai, din fondul de rezervă – 800 de mii de euro, arată datele Ministerului de Finanțe.

Guvernul alocase 800 de mii de euro pentru achitarea serviciilor de audit, încă în noiembrie anul trecut. Plata însă nu s-a făcut. Fostul șef al Agenției Proprietății Publice, Alexandru Mustață invoca proceduri birocratice.

Ministrul Energiei, Victor Parlicov declara într-un interviu pentru Europa Liberă că auditul este gata, iar rezultatele vor fi făcute publice în luna iulie. „Deocamdată nu vom abține de la comentarii. După ce vom avea documentul atunci vom decide ce vom face mai departe”.

Anterior, autoritățile anunțau că auditul datoriei istorie urma să fie făcut public în data de 1 mai 2022, cu o întârziere de un an și jumătate.

Conform contractului semnat pe 10 august cu companiile Wikborg Rein Advokatfirma A.S. din Norvegia și Forensic Risk Alliance & Co. Limited din Marea Britanie, auditul va presupune elucidarea cu exactitate a constituirii datoriei Moldovagaz față de concernul rus, pentru gazele naturale livrate malului drept, în perioada din 27 august 1991 şi până la 31 octombrie 2021.

Gazprom susține că Moldovagaz ar avea o datorie istorică de 709 milioane dolari cu tot cu penalități. Or, la semnarea protocolului adițional la contractul de livrare a gazului de la sfârșitul lunii octombrie 2021, autoritățile de la Chișinău și-au asumat angajamentul de a audita creanțele.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#audit #Moldovagaz #Gazprom

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele SUA, Donald Trump, a anunțat miercuri o nouă ofensivă tarifară globală, în care a inclus 183 de state și teritorii – printre care și… Insula Heard și Insulele McDonald, situate la peste 1.700 km de Antarctica și populate exclusiv de pinguini, foci și păsări marine. Populație umană: zero. Exporturi către SUA: tot zero.

Măsura face parte dintr-o strategie autointitulată „protecționism reciproc”, prin care SUA impune tarife de până la 50% statelor și regiunilor cu care are un deficit comercial.

Insulele Heard și McDonald, teritorii izolate ce aparțin Australiei, au fost incluse pe listă fără să aibă vreo activitate economică internațională. Alături de ele, și Diego Garcia, un atol din Teritoriul Britanic din Oceanul Indian, a fost vizat de un tarif „general” de 10% – deși acolo nu trăiesc civili, ci doar personal militar, în proporție covârșitoare american.

„Trump a reușit performanța să taxeze teritorii care nu exportă nimic și unde singurii rezidenți sunt foci, pinguini și soldați americani. Asta da reciprocitate!”, a comentat ironic un analist internațional pe platforma X.

În lista de ținte comerciale se regăsesc însă și parteneri economici majori:

China – tarif de 34%
Uniunea Europeană – 20%
Vietnam – 46%
Indonezia – 32%, în special pentru cafea
Marea Britanie, Mexic și Canada – 10%

Tarifele se aplică în mod uniform, fără a ține cont de relațiile economice strategice sau de efectele colaterale: Vietnamul, de exemplu, este locul unde multe companii americane, precum Nike, și-au relocat producția pentru a evita tarifele anti-China. Acum, aceste mutări devin inutile.

În cazul Indoneziei, consumatorii americani vor plăti mai mult pentru cafea, chiar dacă SUA nu exportă aproape deloc cafea în regiune. „Reciprocitatea” lui Trump riscă să lovească exact în consumatorul american, spun economiștii.

Paradoxal, țări precum Rusia, Iran, Cuba, Brunei, Somalia, Seychelles sau Tuvalu NU au fost vizate de noile măsuri. Rusia, de exemplu, a fost scutită, în ciuda unui volum comercial de 3,5 miliarde USD în 2024, în principal din comerțul cu îngrășăminte.