Războiul lui Putin schimbă lumea: O țară prietenă îi ia locul Rusiei pe plan mondial într-un domeniu cheie

12 Iul. 2023, 06:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 06:38 // Actual //  bani.md

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina declanșat în februarie 2022 a produs mari bulversări pe piețele economice, financiare și militare ale lumii.

Moscova a pierdut una dintre pozițiile de top pe plan mondial în furnizarea de arme la export, iar locul său a fost luat de China, o țară prietenă care a profitat de slăbirea ofertei ruse pe plan internațional.

Inversarea tendinței în vânzările de arme ale Rusiei precede războiul din Ucraina și pandemia. Până în 2016, Rusia a reușit să se extindă și să-și mențină cota pe piața internațională a armelor, dar acum după începerea conflagrației situația se înrăutățește și mai mult, potrivit Defense News.

Rusia ar putea să-și piardă și mai mult poziția sa de top de pe piețele de arme ale unor țări din cauza redirecționării producției către câmpul de luptă pentru a acoperi pierderile masive de echipamente, ceea ce determină deja unele țări să înceapă cumpărăturile în altă parte. Rusia a depășit deja termenele limită de livrare pentru echipamente și servicii de întreținere către Camerun și India – un client cheie – și Rusia ar putea chiar să-și cumpere propriile arme de export pentru a le utiliza în Ucraina.

Când vine vorba de cursa pentru a satisface cererea de sisteme rusești, China se află într-o poziție deosebit de avantajoasă. Șase dintre cele mai mari 15 firme de apărare din lume sunt întreprinderi de stat chineze. China are capacitatea de producție de apărare pentru a satisface cererea internă, livrând în același timp comenzi mari de sisteme și platforme din ce în ce mai sofisticate cumpărătorilor străini.

În ultimii ani, China a livrat a patra generație de avioane de luptă și o navă de război Pakistanului și o platformă mare de luptă de suprafață Thailandei. Fregata de tip 054 A/P livrată în Pakistan este cea mai mare și cea mai avansată navă de război pe care China a exportat-o vreodată. Drept urmare, în doar doi ani China aproape și-a triplat valoarea vânzărilor sale de arme față de cea mai mică cifră din ultimii 10 ani, în 2020.

Multe sisteme chineze sofisticate sunt derivate de la omologii ruși, iar sistemele de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune sunt printre cele mai căutate capabilități de către clienții rusi.

China a dezvoltat seria HQ-9 și seria HQ-17 de sisteme de rachete sol-aer bazate pe sisteme rusești S-300 de inginerie inversă și sisteme de rachete sol-aer Tor-M1 – și cu îmbunătățiri. Ele oferă performanțe mai bune în comparație cu omologii lor din Rusia în țări în care furnizorii occidentali nu sunt dispuși să exporte capabilități similare, cum ar fi Serbia.

În plus, progresul rapid al Chinei în exploatarea și exportul de drone face parte din tranziția sa de la exportator de nișă de „arme cu valoare” (sisteme rentabile, dar cu tehnologie mai scăzută) la exportator de capabilități de ultimă oră. Dronele au ajutat China să câștige un punct de sprijin pe piețele cu o prezență înrădăcinată nu numai a Rusiei, ci și a SUA.

De exemplu, în ultimii 10 ani, vânzările de arme ale Chinei către Arabia Saudită (care este principalul client de vânzări militare al Statelor Unite), precum și Egipt și Emiratele Arabe Unite (printre cei mai buni clienți ai Rusiei) s-au concentrat aproape exclusiv pe dronele fără pilot.

Războiul din Ucraina stresează producția de apărare a Rusiei, ceea ce are efecte în aval asupra capacității Moscovei de a exporta arme. Aceste provocări ar putea afecta Rusia pentru ani sau chiar decenii viitoare. Iar China are oportunitatea și capacitatea de a înlocui Rusia pe piețele internaționale de vânzări de arme, câștigând o cotă importantă de piață.

13 Aug. 2026, 16:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
13 Aug. 2026, 16:41 // Actual //  Grîu Tatiana

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.