Războiul lui Putin schimbă lumea: O țară prietenă îi ia locul Rusiei pe plan mondial într-un domeniu cheie

12 Iul. 2023, 06:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 06:38 // Actual //  bani.md

Războiul lui Vladimir Putin din Ucraina declanșat în februarie 2022 a produs mari bulversări pe piețele economice, financiare și militare ale lumii.

Moscova a pierdut una dintre pozițiile de top pe plan mondial în furnizarea de arme la export, iar locul său a fost luat de China, o țară prietenă care a profitat de slăbirea ofertei ruse pe plan internațional.

Inversarea tendinței în vânzările de arme ale Rusiei precede războiul din Ucraina și pandemia. Până în 2016, Rusia a reușit să se extindă și să-și mențină cota pe piața internațională a armelor, dar acum după începerea conflagrației situația se înrăutățește și mai mult, potrivit Defense News.

Rusia ar putea să-și piardă și mai mult poziția sa de top de pe piețele de arme ale unor țări din cauza redirecționării producției către câmpul de luptă pentru a acoperi pierderile masive de echipamente, ceea ce determină deja unele țări să înceapă cumpărăturile în altă parte. Rusia a depășit deja termenele limită de livrare pentru echipamente și servicii de întreținere către Camerun și India – un client cheie – și Rusia ar putea chiar să-și cumpere propriile arme de export pentru a le utiliza în Ucraina.

Când vine vorba de cursa pentru a satisface cererea de sisteme rusești, China se află într-o poziție deosebit de avantajoasă. Șase dintre cele mai mari 15 firme de apărare din lume sunt întreprinderi de stat chineze. China are capacitatea de producție de apărare pentru a satisface cererea internă, livrând în același timp comenzi mari de sisteme și platforme din ce în ce mai sofisticate cumpărătorilor străini.

În ultimii ani, China a livrat a patra generație de avioane de luptă și o navă de război Pakistanului și o platformă mare de luptă de suprafață Thailandei. Fregata de tip 054 A/P livrată în Pakistan este cea mai mare și cea mai avansată navă de război pe care China a exportat-o vreodată. Drept urmare, în doar doi ani China aproape și-a triplat valoarea vânzărilor sale de arme față de cea mai mică cifră din ultimii 10 ani, în 2020.

Multe sisteme chineze sofisticate sunt derivate de la omologii ruși, iar sistemele de apărare aeriană cu rază medie și lungă de acțiune sunt printre cele mai căutate capabilități de către clienții rusi.

China a dezvoltat seria HQ-9 și seria HQ-17 de sisteme de rachete sol-aer bazate pe sisteme rusești S-300 de inginerie inversă și sisteme de rachete sol-aer Tor-M1 – și cu îmbunătățiri. Ele oferă performanțe mai bune în comparație cu omologii lor din Rusia în țări în care furnizorii occidentali nu sunt dispuși să exporte capabilități similare, cum ar fi Serbia.

În plus, progresul rapid al Chinei în exploatarea și exportul de drone face parte din tranziția sa de la exportator de nișă de „arme cu valoare” (sisteme rentabile, dar cu tehnologie mai scăzută) la exportator de capabilități de ultimă oră. Dronele au ajutat China să câștige un punct de sprijin pe piețele cu o prezență înrădăcinată nu numai a Rusiei, ci și a SUA.

De exemplu, în ultimii 10 ani, vânzările de arme ale Chinei către Arabia Saudită (care este principalul client de vânzări militare al Statelor Unite), precum și Egipt și Emiratele Arabe Unite (printre cei mai buni clienți ai Rusiei) s-au concentrat aproape exclusiv pe dronele fără pilot.

Războiul din Ucraina stresează producția de apărare a Rusiei, ceea ce are efecte în aval asupra capacității Moscovei de a exporta arme. Aceste provocări ar putea afecta Rusia pentru ani sau chiar decenii viitoare. Iar China are oportunitatea și capacitatea de a înlocui Rusia pe piețele internaționale de vânzări de arme, câștigând o cotă importantă de piață.

Realitatea Live

24 Nov. 2024, 10:39
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
24 Nov. 2024, 10:39 // Actual //  Ursu Victor

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață  de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară  „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală