Situație gravă pe piața muncii din Europa

12 Iul. 2023, 06:43
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
12 Iul. 2023, 06:43 // Actual //  Lupu Eduard

Europa se confruntă cu o lipsă pregnantă de resurse umane, toți indicatorii importanți în domeniu înregistrând în 2022 recorduri istorice. În contextul unui nivel record de ocupare a forței de muncă și al ratelor scăzute ale șomajului, piața muncii din UE a rămas tensionată, cu deficit de forță de muncă ridicat și persistent.

România, în schimb, se află printre țările cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante și o rată a șomajului sub media UE.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE, arătând că situația locurilor de muncă se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală cuplate cu necesarul de personal calificat pentru aceste industrii care se află în continuă dezvoltare.
Conform datelor din raport, citate de cursdeguvernare.ro, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă în anul 2022.

Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.

Șomajul în rândul tinerilor a coborât două puncte procentuale, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră. Totodată, la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante (LMV), singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.

Fluctuația locurilor de muncă vacante în UE
Rata locurilor de muncă vacante la nivel european a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019. A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei de COVID-19, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată până în prezent.
În a doua jumătate a anului 2022, creșterea s-a diminuat, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.

Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.

Creșterea locurilor de muncă vacante s-a combinat cu o scădere a șomajului la niveluri istorice, ceea ce a complicat situația firmelor, într-o ecuație în care cererea de forță de muncă a urcat, în timp ce bazinul ce poate alimenta această nevoie s-a micșorat, arată sursa citată.

Raportul arată că, pe de o parte, criza de personal poate duce la salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, dar, pe de altă parte, pune presiune pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, întrucât crește volumul de muncă al angajaților. De asemenea, oferă oportunități persoanelor care au ieșit din varii motive de pe piața muncii, inclusiv celor descurajați să mai caute un job, acest lucru influențând indicatorul legat de creșterea forței de muncă potențiale, unde s-a contractat atât subcategoria șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), cât și cea a șomerilor de foarte lungă durată (inactivi de peste 24 luni).
România, șomaj și locuri de muncă vacante sub media europeană
România a continuat și în T1 din 2023 să fie unul dintre satele membre cu cele mai detensionate piețe ale muncii, conform datelor Eurostat. Țara noastră și alte trei state – Bulgaria, Polonia și Spania – se află pe ultimul loc al clasamentului european al ratei LMV, cu 0,9%.

Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2022, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre și a scăzut în 16 state membre, inclusiv în România, de la 1% în T1 2022, până la 0,9% în T1 2023, rămânând stabilă în opt state membre. În topul LMV se află Germania, cu o rată de 4,1%, care vine în urma Austriei, Belgiei şi Ţărilor de Jos (fiecare cu 4,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Mai 2024, 15:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Lupu Eduard
03 Mai 2024, 15:41 // Actual //  Lupu Eduard

Comisia de licențiere a importului cerealelor și a răsăritei ia-r fi acordat licență de import companiei Trans Oil, controlată de milionarul Vaja Jhashi.

„În Vinerea Mare după masă și în forma online a fost convocată comisia de licențiere a importului cerealelor și floarei soarelui. Nu cred că data și ora au fost selectate întâmplător, când toată lumea este concentrată mai mult pe Sărbători Sfinte. Companiile din grupul Trans Oil au primit licențe pentru a aduce din Ucraina aproape 70 mii tone de răsărită. Am prezis acest lucru două săptămâni în urmă și mă tem că nu este ultima decizie cu permisiunea importului”, scrie reprezentantul Forței Fermierilor, într-o postare pe Facebook.

Slusari afirmă că cei, care au distrus în toamna 2023 cu prețuri derizorii sute de fermierii autohtoni și oricum nu au făcut stocuri suficiente pentru fabricile de procesare, acum vor importa materia primă la prețuri mai scumpe de la traderi străini. „Cei de la ministerul agriculturii, care ar trebui să intervină cu mecanismul de licențiere încă în primăvară 2023 sincron cu România și Bulgaria și care au permis dezastru pe piața internă și falimentarea agricultorilor mici, azi au acceptat importul”.

„Nimeni nu-și asumă responsabilitate pentru un dezmăț de proporție și tragedia social-economică a miilor de oameni de la sate. Trans Oil și Vaja rămân stăpânii agriculturii și ministerului acesteia”, conchide reprezentantul Forței Fermierilor.

În septembrie 2023, prețurile achizițiilor la floarea soarelui au atins minimele din ultimii 5 ani, afectând în special fermierii mici, care au fost nevoiți să vândă producția la prețuri deficitar de scăzute.  A fost perioada când unii fermieri mici, care nu sunt plătitori de TVA , erau nevoiți să comercializeze răsărita sub 5 lei per kg. Prețul de cost al semințelor de floarea soarelui anul trecut în medie a fost de 7,3 lei

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Atmosferă de poveste la Târgul de Crăciun din Chișinău
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Construcția drumului de ocolire a satului Bahmut din raionul Călărași este în toi
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Expoziția sculptorului Virgil Scripcaru, la Chișinău
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Covor moldovenesc, „așternut” pe aleea Grigore Vieru din Capitală
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Târgul de cariere Chișinău 2021: Hai că variante există
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău
Expoziţia Internaţională World Press Photo, la Chișinău