Situație gravă pe piața muncii din Europa

12 Iul. 2023, 06:43
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
12 Iul. 2023, 06:43 // Actual //  bani.md

Europa se confruntă cu o lipsă pregnantă de resurse umane, toți indicatorii importanți în domeniu înregistrând în 2022 recorduri istorice. În contextul unui nivel record de ocupare a forței de muncă și al ratelor scăzute ale șomajului, piața muncii din UE a rămas tensionată, cu deficit de forță de muncă ridicat și persistent.

România, în schimb, se află printre țările cu cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante și o rată a șomajului sub media UE.
Comisia Europeană a publicat săptămâna trecută Raportul Ocupare și Evoluții Sociale în UE, arătând că situația locurilor de muncă se va agrava în anii următori, odată cu tranziția verde și cea digitală cuplate cu necesarul de personal calificat pentru aceste industrii care se află în continuă dezvoltare.
Conform datelor din raport, citate de cursdeguvernare.ro, în pofida invaziei Ucrainei de către Rusia, care a dus la o încetinire economică în a doua jumătate a lui 2022, piața muncii din UE a demonstrat o rezistență remarcabilă în anul 2022.

Economia UE a crescut cu 3,5% în termeni reali, rata de ocupare a persoanelor cu vârste între 20 și 64 de ani a ajuns la nivelul record de 74,6% (213,7 milioane de oameni angajați), iar șomajul a coborât la minimul istoric de 6,2%.

Șomajul în rândul tinerilor a coborât două puncte procentuale, de la 16,7% în 2021 la 14,5% în 2022, însă rămâne o provocare majoră. Totodată, la un nivel istoric se află și rata locurilor de muncă vacante (LMV), singurul indicator ce reflectă deficitul de personal și care, împreună cu șomajul, arată gradul de tensionare a pieței muncii.

Fluctuația locurilor de muncă vacante în UE
Rata locurilor de muncă vacante la nivel european a crescut constant după criza financiară, de la 1,2% în 2012 la 2,2% în 2019. A urmat o coborâre temporară în timpul pandemiei de COVID-19, până la 1,7% în 2020, moment din care a intrat pe trend ascendent accelerat, ajungând la 2,3% în 2021 și urcând abrupt până la 2,9% în 2022 – cea mai mare valoare înregistrată până în prezent.
În a doua jumătate a anului 2022, creșterea s-a diminuat, rata locurilor de muncă vacante stabilizându-se la 2,9% în T4, conform raportului Comisiei.

Cele mai mari rate LMV au fost observate în Țările de Jos (4,9%), Belgia, Austria (4,8% pentru fiecare) și Cehia (4,7%), iar cele mai scăzute au fost înregistrate, în 2022, de către România, Bulgaria și Spania (fiecare cu 0,9%), singurele din UE cu procente sub 1%, de aproape trei ori sub media europeană, de 2,9%.

Creșterea locurilor de muncă vacante s-a combinat cu o scădere a șomajului la niveluri istorice, ceea ce a complicat situația firmelor, într-o ecuație în care cererea de forță de muncă a urcat, în timp ce bazinul ce poate alimenta această nevoie s-a micșorat, arată sursa citată.

Raportul arată că, pe de o parte, criza de personal poate duce la salarii mai mari și condiții de muncă mai bune, dar, pe de altă parte, pune presiune pe echilibrul dintre viața profesională și cea personală, întrucât crește volumul de muncă al angajaților. De asemenea, oferă oportunități persoanelor care au ieșit din varii motive de pe piața muncii, inclusiv celor descurajați să mai caute un job, acest lucru influențând indicatorul legat de creșterea forței de muncă potențiale, unde s-a contractat atât subcategoria șomerilor de lungă durată (peste 12 luni), cât și cea a șomerilor de foarte lungă durată (inactivi de peste 24 luni).
România, șomaj și locuri de muncă vacante sub media europeană
România a continuat și în T1 din 2023 să fie unul dintre satele membre cu cele mai detensionate piețe ale muncii, conform datelor Eurostat. Țara noastră și alte trei state – Bulgaria, Polonia și Spania – se află pe ultimul loc al clasamentului european al ratei LMV, cu 0,9%.

Comparativ cu situaţia din primul trimestru din 2022, rata locurilor de muncă vacante a crescut în trei state membre și a scăzut în 16 state membre, inclusiv în România, de la 1% în T1 2022, până la 0,9% în T1 2023, rămânând stabilă în opt state membre. În topul LMV se află Germania, cu o rată de 4,1%, care vine în urma Austriei, Belgiei şi Ţărilor de Jos (fiecare cu 4,7%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

02 Oct. 2026, 16:12
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
02 Oct. 2026, 16:12 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Republica Moldova trebuie să accelereze dezvoltarea pieței de capital, inclusiv prin consolidarea bursei de valori și modernizarea infrastructurii post-tranzacționare, după reformele importante realizate în ultimii ani în sectorul bancar, potrivit declarației comisarului european pentru Economie și Productivitate, Valdis Dombrovskis.

Oficialul european a declarat că sistemul financiar moldovenesc a înregistrat progrese importante, însă următoarea etapă trebuie să vizeze dezvoltarea unei piețe de capital capabile să ofere companiilor alternative de finanțare la creditul bancar.

„Este important să continuăm dezvoltarea bursei de valori și a infrastructurii post-tranzacționare și să consolidăm protecția investitorilor”, a declarat Dombrovskis, care a subliniat necesitatea unor „pași decisivi” în acest domeniu.

Dezvoltarea pieței de capital ar putea permite companiilor moldovenești să atragă bani direct de la investitori prin emisiuni de acțiuni și obligațiuni, ceea ce ar reduce dependența de finanțarea bancară. În același timp, o piață mai lichidă ar putea crea noi oportunități pentru investitorii locali și străini.

Problema este una mai veche. Comisia Europeană a constatat anterior că piața valorilor mobiliare din Republica Moldova rămâne subdezvoltată, cu un nivel redus de lichiditate și o gamă limitată de instrumente financiare.

Autoritățile de la Chișinău și-au propus să schimbe situația prin Strategia de dezvoltare a pieței de capital pentru perioada 2025–2030. Printre obiective se numără diversificarea instrumentelor disponibile, atragerea mai multor emitenți și investitori și apropierea infrastructurii financiare moldovenești de cea europeană.