Prețurile locuințelor și chiriile au explodat în UE, din 2010 până astăzi

O comparație între piața imobiliară pe teritoriul Uniunii Europene în timpul crizei economice din 2008-2010 și primul semestru al anului 2023 arată că prețurile achiziționării unei locuințe, precum și în ceea ce privește prețul chiriilor, conform unor date recente oferite de Eurostat.

Când primele trimestre din anii 2010 și 2023 sunt comparate, cel mai mult au crescut prețurile locuințelor din Estonia – cu valori care depășesc 200% –, și ale Ungariei, unde prețurile au crescut peste marja de 180%, arată raportul Eurostat.

În Grecia, prețurile locuințelor au scăzut, în schimb, cu 14%, iar la aceeași extremă a graficului se încadrează și Italia, cu o scădere de 9%.

După o scădere bruscă între al doilea trimestru al anului 2011 și primul trimestru al anului 2013, prețurile locuințelor au rămas mai mult sau mai puțin stabile între 2013 și 2014. Apoi, după o creștere rapidă la începutul lui 2015, prețurile locuințelor au crescut mai rapid decât chiriile până în al doilea trimestru al anului 2022. În al treilea trimestru al anului 2022, prețurile locuințelor au crescut în același ritm cu chiriile (ambele +0,7% față de trimestrul al doilea din 2022). Din trimestrul al patrulea din 2022, prețurile locuințelor au început să scadă, în timp ce chiriile au continuat să crească.

Pentru chirii, prețurile au crescut în 26 de țări din UE și au scăzut într-una, cele mai mari creșteri fiind în Estonia (+212%) și Lituania (+165%). Singura scădere a fost înregistrată în Grecia (-22%).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Chirii #imobil #pret

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Astăzi, Guvernul a aprobat proiectul de buget pentru anul 2024, evidențiind o creștere a veniturilor și reduceri semnificative a deficitului. Potrivit ministrului Finanțelor, Petru Rotaru, proiectul bugetului a fost elaborat având în vedere perspectivele de dezvoltare economică pentru următorii 3 ani și prognoza macroeconomică actualizată în octombrie.

Veniturile estimate la bugetul de stat pentru anul viitor sunt programate să atingă suma de 66,63 miliarde lei, în creștere cu 1,3% față de cifrele actualizate pentru 2023. Cheltuielile sunt estimate la 82,22 miliarde lei, reprezentând o reducere de 2,2%, iar deficitul se va situa la 15,59 miliarde lei, cu o reducere semnificativă de 14,9%.

Ministrul Rotaru a subliniat că proiectul de buget pentru 2024 a luat în considerare perspectivele de dezvoltare economică, precum și prognozele macroeconomice convenite cu experții FMI. Conform acestora, se estimează că PIB-ul va crește cu 3,5%, inflația medie anuală va fi de 5,7%, iar salariile medii vor crește cu 10,18%.

În structura veniturilor bugetului de stat pentru 2024, impozitele și taxele vor reprezenta peste 91,7%, cu o creștere de 9%. Principala sursă fiscală va fi TVA, estimată să aducă venituri de 34,17 miliarde lei, în creștere cu 8%.

Cheltuielile bugetului vor fi axate pe obiectivele de politică fiscală pe termen mediu și prioritățile sectoriale, inclusiv protecția socială, salarizarea în sectorul public și implementarea proiectelor conforme cu acordurile încheiate cu partenerii de dezvoltare.

Fonduri semnificative sunt alocate pentru proiecte cu finanțare externă, cu peste 80 de proiecte programate pentru implementare în 2024. Acestea includ sprijin pentru sectorul drumurilor, proiecte în domeniul învățământului superior, energie și altele.

Proiectul de lege privind bugetul pentru 2024 trebuie să fie aprobat de parlament înainte de a deveni efectiv.