Munca la distanță creează costuri usturătoare pentru clădirile de birouri. Care este impactul financiar la nivel global

Munca la distanţă riscă să şteargă 800 de miliarde de dolari din valoarea clădirilor de birouri din marile oraşe. Adoptarea modelului de muncă hibridă a dus la scăderea nevoii de spaţii de birouri, cu rate de neocupare în creştere, a punctat joi McKinsey Global Institute într-un raport care a studiat impactul asupra evaluărilor până în 2030 în nouă oraşe la nivel global.

Estimarea de 800 de miliarde de dolari în pierderi de evaluare reprezintă o scădere de 26% faţă de nivelurile din 2019, lovitura riscând să se adâncească până la 42%, a precizat firma de consultanţă, citată de Business Magazin.

Schimbarea afectează valoarea proprietăţilor imobiliare rezidenţiale şi de vânzare cu amănuntul, deoarece noile obiceiuri ale oamenilor influenţează locul în care aceştia fac cumpărături şi locuiesc. Într-un scenariu moderat, cererea de spaţii de birouri va fi cu 13% mai mică până la sfârşitul deceniului, potrivit McKinsey. Prezenţa rămâne cu 30% mai mică decât era înainte de pandemie şi doar 37% dintre oameni se întorc la birou în fiecare zi.

Prezenţa mai scăzută a dus la scăderea chiriilor cerute în termeni reali. În general, oraşele din SUA au înregistrat scăderi mai accentuate, San Francisco şi New York înregistrând scăderi de 28% şi, respectiv, 18%, în timp ce centrele europene precum Paris, Londra şi Munchen au fost mai rezistente.

Această tendinţă va continua, tot mai mulţi angajatori urmând să reducă spaţiul pentru a reduce costurile imediat ce contractele de închiriere pe termen lung se vor încheia. „Unii chiriaşi au ales să nu aştepte datele de reînnoire şi, în schimb, au cumpărat o cale de ieşire din contractele pe termen lung”, au declarat oficiali McKinsey, conform sursei citate.

Ce preferă angajații români
Conform unui studiu din februarie 2023 publicat de o platformă românească de recrutare, aproape jumătate dintre angajații respondenți lucrau atunci exclusiv de la birou. În jur de 10% continuă să lucreze exclusiv de la distanță, iar restul au un program hibrid.

Pentru cei mai mulți candidați în căutarea unui job nou contează foarte mult flexibilitatea angajatorului când vine vorba de locul muncii, în prezent. 6 din 10 candidați nu ar accepta un job într-o companie dacă aceasta nu le-ar oferi posibilitatea de a munci de acasă sau hibrid.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#birouri #impact #criză

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova ar putea pierde aproximativ 10 milioane de euro într-o singură zi dacă unul din cinci angajați și-ar opri lucrul. Estimarea apare într-o analiză Euronews realizată înaintea grevei generale din Spania, programată pentru 11 noiembrie.

Pentru a compara țările, produsul intern brut din 2025 a fost împărțit la 365 și calculat cât ar însemna 20% din producția medie a unei zile. Ponderea de 20% este ipoteza folosită pentru toate țările din analiză. În cazul unei greve reale, efectul ar depinde de sectoarele în care se oprește lucrul. Transportul, școlile și serviciile publice pot fi afectate mai puternic, în timp ce multe fabrici și birouri își pot continua activitatea.

Germania este prima în clasament, cu o pierdere estimată la 2 miliarde 482 de milioane de euro, urmată de Franța, cu 1 miliard 639 de milioane de euro, și Italia, cu 1 miliard 241 de milioane de euro. Spania ocupă locul al patrulea, cu 926 de milioane de euro, iar Turcia încheie topul cinci, cu 773 de milioane de euro. Urmează Țările de Jos, cu 641 de milioane de euro, Elveția, cu 507 milioane, Polonia, cu 506 milioane, Belgia, cu 351 de milioane, și Irlanda, cu 330 de milioane de euro. În România, costul estimat ar ajunge la 210 milioane de euro.

Republica Moldova se află spre finalul clasamentului în valoare absolută, la același nivel cu Macedonia de Nord. Dintre economiile incluse în comparație, doar Kosovo, cu 6 milioane de euro, și Muntenegru, cu 5 milioane de euro, au estimări mai mici.

O parte din activitatea întreruptă poate fi recuperată după grevă. Banca Franței a estimat că protestele împotriva reformei pensiilor au redus creșterea economică cu aproximativ 0,1 puncte procentuale în primul trimestru din 2023, iar reluarea activității a adăugat aproximativ tot atât în trimestrul următor. O livrare poate fi amânată, o consultație poate fi reprogramată, iar o fabrică poate adăuga un schimb. Totuși, greviștii pot pierde plata pentru ziua respectivă, statul poate rata încasări fiscale, iar un zbor anulat sau o cameră de hotel rămasă liberă poate însemna venituri pierdute definitiv.

Efectele se acumulează când grevele se repetă. Belgia a pierdut peste 1,35 milioane de zile de muncă în 2025, echivalentul a 313 zile la mia de angajați, depășind recordul din 1993. În același an, în Țările de Jos s-au pierdut aproape 60 000 de zile de muncă în urma a 23 de greve, iar în Germania, aproximativ 645 000. Datele preliminare ale Institutului Sindical European sugerează că 2025 a fost anul cu cea mai intensă activitate grevistă din UE de după 1991.

#grevă generală #tarile ue