Europa, prinsă în strânsoarea unui val de căldură prelungit

14 Iul. 2023, 08:33
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Iul. 2023, 08:33 // Actual //  bani.md

O vară cu extreme în întreaga Europă, în care zilele caniculare sunt urmate de furtuni violente.

Nordul Italiei a fost lovit de ploi abundente și vânturi puternice care au doborât copaci, au avariat proprietăți și mai multe persoane au fost rănite.

Estul Franței a fost afectat de aceleași condiții meteorologice, cu ploi torențiale la Dijon, Strasbourg și alte orașe, după zile de temperaturi ridicate.

În timp ce ploile au adus o ameliorare a situației în unele zone, o mare parte a continentului european rămâne prinsă în strânsoarea unui val de căldură prelungit, cum ar fi de exemplu, România.

În Spania, unde mercurul a depășit uneori 40 de grade, oamenii merg noaptea pe plajă pentru a se răcori de arșița din timpul zilei, scrie it.euronews.com.

Ghețarii se topesc într-un ritm alert

În Alpi, efectele pe termen lung ale valului de căldură din ce în ce mai frecvent sunt deja evidente.

Oamenii de știință elvețieni spun că ghețarii se topesc într-un ritm din ce în ce mai alert.

‘În zilele noastre – spune Matthias Huss, șeful monitorizării ghețarilor din Elveția – aproape fiecare an este un an extrem în care asistăm la multe fenomene de topire a ghețarilor. Punctul culminant al acestei situații a fost atins în vara lui 2022, când ghețarii elvețieni au pierdut aproximativ 6% din volumul lor total: un record absolut pe care nu-l credeam posibil”.

Iernile mai blânde și diminuarea ninsorilor anuale au exacerbat problema și în alte țări alpine, în afara Elveției.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

10 Nov. 2026, 17:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
10 Nov. 2026, 17:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

În timp ce unii bugetari au salarii de bază de aproximativ 2.500 de lei, alții ajung la 65.000 de lei, adică de 26 de ori mai mult. Discrepanțele sunt recunoscute chiar de Ministerul Finanțelor în nota de fundamentare a proiectului privind reforma sistemului unitar de salarizare, care urmează să fie implementată din  anul 2027.

Potrivit documentului, cele mai mici salarii de bază sunt înregistrate în rândul personalului tehnic și auxiliar, unde remunerația poate porni de la aproximativ 2.500 de lei. La polul opus se află funcțiile de conducere din domeniul justiției, pentru care salariile de bază pot ajunge la circa 65.000 de lei lunar.

Astfel, raportul efectiv dintre salariile de bază extreme ajunge la 1 la 26, mult peste raportul de 1 la 15 prevăzut de actualul cadru normativ. Ministerul Finanțelor consideră că această situație reflectă dezechilibrele acumulate în sistemul de remunerare a angajaților bugetari.

Mai mult, aproximativ 44.651 de angajați ai statului, echivalentul a 19,7% din totalul personalului bugetar, au nevoie de plăți compensatorii pentru ca remunerația lor să atingă salariul minim garantat de 6.300 de lei, stabilit pentru anul 2026.

Cu alte cuvinte, aproape fiecare al cincilea bugetar are un salariu calculat sub pragul minim și depinde de suplimentele acordate de stat pentru a ajunge la nivelul legal.

Documentul scoate la iveală și diferențe în privința sporurilor salariale. În anumite domenii, acestea ajung până la 120% din salariul de bază. Potrivit Ministerului Finanțelor, sporurile specifice variază de la 10% în învățământ, cercetare, cultură și asistență socială, până la 75% pentru personalul medical, 90% în cadrul Serviciului Fiscal de Stat și Serviciului Vamal, 100% în aviația civilă și chiar 120% în domenii precum securitatea cibernetică și combaterea terorismului.

Autorii proiectului susțin că proliferarea acestor sporuri a fragmentat sistemul de salarizare și a contribuit la apariția unor inechități între angajații care exercită funcții cu responsabilități comparabile.

Pentru a corecta dezechilibrele, Ministerul Finanțelor propune reducerea raportului de compresie salarială la 1 la 10,5, recalibrarea grilelor de salarizare și creșterea ponderii salariului de bază în venitul total al angajaților.

Reforma ar urma să reducă inclusiv dependența de plățile compensatorii. Potrivit estimărilor, ponderea posturilor care necesită completări până la salariul minim ar urma să scadă de la 19,7% în 2026 la 14,1% în 2027.

În același timp, compensația medie lunară pentru un post ar urma să se reducă de la 1.183 de lei la 450 de lei, pe măsură ce salariile de bază vor fi ajustate.

Ministerul Finanțelor estimează că reforma va afecta sistemul de remunerare a aproximativ 227 de mii de angajați din sectorul bugetar și va fi implementată etapizat în perioada 2027–2032.