Goana după aur a băncilor centrale. Cererea a ajuns la vârful ultimelor 7 decenii. Cât aur are Moldova în rezervă

Siguranţa pe care o oferă pe perioadele de criză, prezervarea valorii pe termen lung, lipsa riscului de credit sau moştenirea istorică sunt câteva dintre motivele care au determinat băncile centrale ale lumii să menţină de-a lungul timpului un stoc de aur ca parte a rezervelor internaţionale, şi chiar să cumpere mai mult aur. Ascensiunea inflaţiei, dobânzile rămase în urma creşterii preţurilor, dar şi tensiunile geopolitice şi economice din ultima perioadă au amplificat apetitul pentru achiziţii de aur. Iar cei mai mari jucători de pe piaţa aurului sunt băncile centrale, acestea fiind şi cei mai mari câştigători de pe urma aprecierii aurului.

Rezervele mondiale de aur sunt de peste 30.000 tone, potrivit statisticilor pentru 2022 ale World Gold Council, asociaţie nonprofit a celor mai mari producători de aur la nivel mondial.

Cele mai mari rezerve în aur erau în 2022 cele ale Statelor Unite ale Americii (8.133 tone), urmate de cele ale Germaniei (3.355 tone), Italiei (2.452 tone), Franţei (2.436 tone) şi Rusiei (2.333 tone).

Iar România a coborât pe locul 37 în lume, cu 103,6 tone, potrivit World Gold Council.

Dacă la finele anului 1989 rezerva de aur a României era de 67,6 tone, depozitate integral în ţară, în perioada 1990-2017 a crescut cu 36 de tone, până la aproape 104 tone de aur. Iar mai mult de jumătate (circa 60%) a rămas depozitată în afara graniţelor României.

În ceea ce privește Republica Moldova, aurul de la Trezoreria de stat a trecut la banca centrală, a fost topit, iar lingourile fac parte astăzi din activele oficiale de rezervă ale BNM și sunt păstrate în țară. Banca Națională a Moldovei are în rezerve aproximativ 74 kg de aur. Acesta este împărțit în lingouri. La data de 7 iulie, valoarea aurului din rezerva băncii centrale valora 4,6 milioane de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#banci ceentrale #rezervă #aur

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul general al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, susține că instituția este dispusă să renunțe la actualul sediu închiriat, pentru care achită aproximativ 8 milioane de lei anual, dacă autoritățile vor identifica o alternativă.

Declarația a fost făcută la ședința Comisiei economie, după ce deputatul Vasile Costiuc l-a întrebat dacă ANRE ar accepta să se mute într-un alt imobil, mai puțin costisitor.

„Dacă noi, cei din opoziție, depunem efort și identificăm un spațiu, sunteți dispuși să treceți într-un alt spațiu care să nu ne coste 8 milioane de lei anual?”, l-a întrebat Costiuc.

„Cu mare drag și acesta este și scopul nostru. Din 2019, când s-a încheiat contractul de chirie, în fiecare an am solicitat autorităților să identifice un spațiu. Desigur, dacă dumneavoastră sunteți mai activi și identificați un spațiu, suntem dispuși să discutăm condițiile și să vedem ce soluție poate fi găsită”, a răspuns Alexei Taran.

ANRE achită lunar peste 32.000 de euro pentru închirierea sediului, ceea ce înseamnă aproximativ 8 milioane de lei pe an. Instituția închiriază o suprafață totală de 2.115 metri pătrați, dintre care 1.468 de metri pătrați sunt amenajați pentru spațiile de lucru ale angajaților.

Imobilul este deținut de soții Aliona și Andrei Golban. Andrei Golban este președintele Federației de Judo din Republica Moldova. În 2016, acesta a fost reținut într-un dosar penal, fiind suspectat că, împreună cu un sportiv de performanță și un fost polițist, ar fi încercat să extorcheze 13 milioane de ruble rusești de la un cetățean moldovean care activa în Federația Rusă. La acea vreme, Inspectoratul General al Poliției afirma că Golban și ceilalți suspecți ar fi făcut parte dintr-o grupare criminală condusă de Grigore Caramalac, alias „Bulgaru”.