587 de ani de la prima mențiune a orașului. La mulți ani, Chișinău!

17 Iul. 2023, 09:00
 // Categoria: Actual // Autor:  MD Bani
17 Iul. 2023, 09:00 // Actual //  MD Bani

Capitala Republicii Moldova, orașul Chișinău, împlinește astăzi 587 de ani de la prima atestare documentară.

Potrivit ”Calendarului Național”, Chișinăul a fost atestat ca așezare rurală la 17 iulie 1436 (Chișinăul lui Acbaș).

A doua mențiune documentară, în ordine cronologică, datează din 1466, în documentul de proprietate, eliberat de Ștefan cel Mare, prin care confirmă unchiului său Vlaicu Pârcălab de Cetatea Albă, o seliște, cu întreaga moșie și cu moară. La 25 aprilie 1576, moșia Chișinăului devine proprietate a lui Dragoș, apoi a lui Hodor, Crețu și Roșca (1608-1616), Chirița Dumitrachi (1640).

A fost posesiune a mănăstirilor din Iași „Sf. Vineri”, „Galata” (1640-1641) ș.a.

Pe timpul domniei lui Vasile Lupu, localitatea a fost cunoscută ca principal centru economic pe noul drum comercial moldovenesc Suceava-Iași-Tighina-Cetatea Albă (1650).Publicitate

Localitatea a fost menționată documentar ca târg în ținutul Lăpușna, iar locuitorii ei ca târgoveți (2 martie 1666). În 1677, „Cronica polonă” de Miron Costin inserează Chișinăul printre orașele din Țara de Jos a Moldovei. Cronicarul precizează că în ținutul Lăpușna se aflau orașul Lăpușna și orășelul Chișinău.

Prima atestare ca oraș datează din 1677.

Este menționat și de Dimitrie Cantemir în „Descriptio Moldaviae” (1714-1716). Chișinăul a fost devastat de turci și tătari în mai multe rânduri. În urma Războiului ruso-turc din 1812, când spațiul dintre Prut și Nistru este anexat la Imperiul Rus, centrul regiunii Basarabia este stabilit la Chișinău.

Treptat, Chișinăul se extinde teritorial spre actualul bulevard Ștefan cel Mare. În 1830-1836 este înălțată Catedrala „Nașterea Domnului”, cu monumentala Clopotniță în preajmă, și pusă baza unei grădini publice.

În 1856, Alexandru Bernardazzi a fost confirmat arhitect principal al orașului, datorită căruia Chișinăul se transformă într-un centru urban de tip european.

Devine centru al mișcării naționale din Basarabia (1917). Aici se constituie „Sfatul Ţării”, care la 27 martie 1918 proclamă Unirea Basarabiei cu România.

Orașul își recapătă aspectul românesc după proclamarea Unirii.

Aici sunt deschise mai multe școli, tipografii, biblioteci, teatre. Încep să funcționeze un șir de întreprinderi ale industriei alimentare: prima moară mecanizată, fabrica de pâine, fabrica de mezeluri, fabrica de cvas și limonadă, fabrica de bomboane, fabrici de încălțăminte, tricotaje, fabrica de blănuri, sunt organizate expoziții de mărfuri industriale și mașini agricole.

De asemenea, după 1918, Chișinăul a devenit un centru notabil de cultură. Instituțiile culturale ce activau la acea vreme – Casa Școalelor și a Culturii Poporului, întrețineau în județ 179 de cămine culturale, dintre care 130 aveau personalitate juridică.

Știați că?

În Chișinău există mai mult de 300 de monumente, busturi și plăci comemorative.

Cel mai vechi monument din Chișinău este bustul lui Pușkin, inaugurat în anul 1885.

Cel mai înalt monument este monumentul lui Serghei Lazo-7.5m.

În Chișinău este un monument dedicat evenimentului din Japonia, explozia bombei atomice- o piatră de pavaj  a rețelei de tramvai din Hiroshima.

Cel mai mic monument este figura din bronz a Micului Prinț-11cm.

Proiect finanțat și implementat de Primăria municipiului Chișinău, prin intermediul Programului Buget Civil Chișinău, ediția 2023.

Realitatea Live

22 Nov. 2024, 12:32
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
22 Nov. 2024, 12:32 // Actual //  Ursu Victor

Deși sistemul bancar din Republica Moldova oferă dobânzi competitive, 90% din creditele noi accesate de agenții economici sunt destinate să acopere datoriile anterioare, iar doar 10% reprezintă finanțări noi. Mai mult, valoarea acestora este semnificativ mai mică decât depozitele bancare ale acestora, ceea ce indică o problemă economică profundă.

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul în politici economice a explicat că agenții economici au mai multe depozite decât credite, ceea ce este un semnal îngrijorător pentru economia țării. „Acest fenomen nu a mai fost înregistrat vreodată și reflectă o temere profundă a mediului de afaceri față de investiții”, a declarat Ioniță.

Analizând evoluția creditelor accesate, expertul a menționat că, deși volumul acestora a crescut semnificativ în ultimii ani, creditarea reală a fost extrem de scăzută. Astfel, din 2020 până în prezent, agenții economici au luat credite noi de 157,5 miliarde de lei, dar au întors datoriile vechi în valoare de 141,3 miliarde de lei, ceea ce face ca creditarea reală să fie de doar 16,2 miliarde de lei.

În ceea ce privește creditarea netă, Ioniță a subliniat faptul că în 2024, în primele trei trimestre, agenții economici au efectuat depozite bancare de 2,8 miliarde de lei, ceea ce a făcut ca creditarea netă să devină negativă, adică agenții economici au depozitat mai mulți bani în bănci decât au luat sub formă de credite.

„Această tendință de creditare netă negativă a persistat în 12 trimestre consecutive din 2020 până în prezent, ceea ce reflectă o fragilitate a mediului de afaceri și o lipsă de încredere în economia locală”, a adăugat expertul.

Veaceslav Ioniță a subliniat că acest fenomen este un semn clar al unei economii vulnerabile, în care agenții economici nu sunt dispuși să facă investiții, iar acest lucru se reflectă în creditarea netă scăzută și volumul în creștere al depozitelor bancare. În acest context, Ioniță a avansat prognoza că este nevoie de cel puțin zece ani pentru ca economia Moldovei să se restabilească la nivelul înregistrat înainte de criza bancară din 2014.

„În ciuda creșterii creditării, situația nu va începe să se îmbunătățească semnificativ până când creditarea netă nu va deveni pozitivă, ceea ce poate să se întâmple abia în 2025, dar cu o tendință clară de însănătoșire a economiei”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Ajun de Boboteaza, la Catedrală
Capitala, în febra sărbătorilor
Capitala, în febra sărbătorilor
Repetiții pentru parada din 27 august
Repetiții pentru parada din 27 august
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Ploaia din 9 august a făcut ravagii în Capitală
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
Recolta de porumb a fost compromisă în proporții de 80%
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală
2 august 2022 – Trafic infernal în Capitală