Prețurile grâului au crescut a treia zi consecutiv după ce Rusia a amenințat că va ataca navele ucrainene

21 Iul. 2023, 08:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
21 Iul. 2023, 08:20 // Actual //  bani.md

Preţurile grâului au crescut joi, pentru a trei zi consecutiv, după ce Rusia a ameninţat că va trata navele care se îndreaptă spre porturile ucrainene drept transportatori de mărfuri militare, adâncind temerile legate de o criză globală a securităţii alimentare, transmite CNBC.

Cel mai activ contract pentru grâu tranzacţionat la Chicago Board of Trade a fost tranzacţionat în creştere cu aproximativ 1,4%, la 737,6 cenţi pe buşel, atingând un maxim al ultimelor trei săptămâni.
În şedinţa precedentă contractul a urcat cu 8,5%, cel mai mare câştig zilnic consemnat în mai bine de un an, pe fondul tensiunilor geopolitice în creştere.

Cu toate acestea, preţurile grâului rămân cu mult sub nivelurile de vârf de 1.177,5 cenţi pe buşel atinse în luna mai a anului trecut.
Creşterea vine după decizia de luni a Kremlinului de a se retrage din Iniţiativa pentru cereale la Marea Neagră, un acord extrem de important în timpul războiului, care a oferit un coridor umanitar maritim pentru exportul de cereale ucrainene.
Şeful ONU, António Guterres, a spus că regretă ”profund” decizia Rusiei de a pune capăt iniţiativei, care de fapt a pus capăt unei „linii salvatoare” pentru sute de milioane de oameni de pe tot globul care se confruntă cu foametea, precum şi pentru cei care se luptă deja cu creşterea costurilor alimentelor.
Şeful Uniunii Europene pentru politică externă, Josep Borrell, a declarat joi că decizia Rusiei de a se retrage din pact va pune în pericol securitatea alimentară globală.

”Ceea ce ştim deja este că acest lucru va crea o criză alimentară mare şi uriaşă în lume”, a spus Borrell, joi, înaintea reuniunii miniştrilor de Externe ai UE.

Atacuri asupra terminalelor de cereale
Forţele ruse au lansat în ultimele zile atacuri extinse cu rachete şi drone împotriva infrastructurii portuare şi cerealiere din sudul Ucrainei.

Institutul pentru Studierea Războiului, un institut de cercetăro cu sediul în SUA, a declarat miercuri că atacurile recente ar putea reafirma obiecţiile Rusiei faţă de reînnoirea acordului cu cereale la Marea Neagră şi să împiedice capacitatea Kievului de a exporta mărfuri agricole.

Ministerul Agriculturii al Ucrainei a declarat miercuri că recentele atacuri asupra portului Odesa din sudul Ucrainei şi a altor oraşe au distrus 60.000 de tone de cereale, precum şi o infrastructură crucială.

Oficialii occidentali şi ucraineni au acuzat Rusia că îi atacă în esenţă pe toţi cei care se bazează pe exporturile de cereale ale Ucrainei şi că îi pune pe oamenii vulnerabili în pericol.

O mare parte din cerealele şi produsele alimentare ucrainene merg în ţări din Africa şi Orientul Mijlociu.

Moscova a avertizat că de joi toate navele care navighează spre porturile ucrainene vor fi considerate ”a fi implicate în conflictul ucrainean de partea regimului de la Kiev”.
Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat că ţara va restabili imediat acordul internaţional de cereale dacă cerinţele sale sunt îndeplinite. Acestea includ ridicarea restricţiilor care limitează expedierea completă a propriilor exporturi de cereale şi îngrăşăminte şi încetarea sancţiunilor împotriva Băncii Agricole Ruse.

De când a fost semnat în iulie anul trecut, ONU a estimat că Iniţiativa privind cerealele Mării Negre a permis exportul a peste 32 de milioane de tone metrice de mărfuri alimentare din trei porturi ucrainene de la Marea Neagră – Odesa, Ciornomorsk şi Pivdenni, cunoscut anterior ca Yuzhni – în 45 de ţări din întreaga lume.

”Presiuni suplimentare asupra proviziilor”
ONU a spus că acordul a jucat ”un rol indispensabil” în securitatea alimentară globală, în timp ce analiştii au spus că a sprijinit stabilitatea preţurilor şi a prevenit penuria în lumea în curs de dezvoltare.
Investitorii, însă, s-au pregătit pentru eliminarea iniţiativei.

”Ucraina va fi acum forţată să-şi exporte majoritatea cerealelor şi seminţelor oleaginoase prin graniţele sale terestre şi porturile dunărene. Acest lucru va duce la creşterea semnificativă a costurilor de transport şi va genera o presiune suplimentară asupra profiturilor fermierilor ucraineni”, a declarat luni Carlos Mera, şeful pieţelor de mărfuri agricole la creditorul olandez Rabobank.

”Efectul secundar al acestui lucru este că i-ar putea determina să planteze mai puţin în sezonul următor, punând o presiune suplimentară asupra proviziilor în viitor”, a adăugat el.

În cele din urmă, Mera a declarat că denunţării acorduli înseamnă că ţările cu venituri mici din Africa şi Orientul Mijlociu vor deveni probabil mai dependente de grâul rusesc – o ţară care reprezintă mai mult de 20% din exporturile globale de grâu.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

26 Sept. 2026, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
26 Sept. 2026, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova intră, de astăzi 26 septembrie, în stare de urgență în sectoarele energetic și hidrologic, pe fondul riscurilor tot mai mari privind aprovizionarea cu energie electrică și carburanți, dar și al nivelurilor scăzute ale Nistrului și Prutului. Autoritățile introduc un pachet de măsuri care include limitarea exporturilor de energie în orele de vârf, restricții pentru exportul și reexportul carburanților, plafonarea cantității de motorină cumpărate în recipiente și interzicerea utilizării apei pentru o serie de activități neesențiale.

Potrivit Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC), Republica Moldova dispune în prezent de energie, carburanți și apă, însă riscurile de aprovizionare au crescut. Printre cauze sunt indicate atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina, posibilitățile limitate de import al energiei electrice, instabilitatea piețelor internaționale de gaze și produse petroliere, precum și seceta și debitele foarte scăzute ale Nistrului și Prutului.

Măsurile au fost aprobate prin deciziile nr. 8 și nr. 9 ale Comisiei Naționale de Management al Crizelor din 25 septembrie și intră în vigoare pe 26 septembrie.

Una dintre măsuri vizează carburanții. La Portul Internațional Liber Giurgiulești, exportul și reexportul benzinei și motorinei va fi permis doar dacă în depozite rămân cel puțin 2.500 de tone de benzină și 7.500 de tone de motorină, cu excepțiile prevăzute în decizia autorităților.

Transporturile care aduc carburanți în Republica Moldova vor beneficia de benzi dedicate la punctele de trecere a frontierei, iar trenurile cu produse petroliere vor primi prioritate pe calea ferată.

Autoritățile încearcă totodată să prevină cumpărăturile masive de combustibil și apariția unui deficit artificial. Astfel, motorina cumpărată în recipiente la benzinării va fi limitată la 40 de litri. Pentru recipientele specializate utilizate la alimentarea tehnicii agricole, plafonul va fi de 100 de litri.

Benzinăriile care mai dispun de motorină standard vor fi obligate să o comercializeze la prețul reglementat și nu vor putea să o înlocuiască cu sortimente mai scumpe. Abia după epuizarea motorinei standard vor putea fi vândute celelalte tipuri disponibile.

Restricții sunt introduse și în sectorul energetic. În intervalul de consum maxim, 18:00–22:00, energia electrică disponibilă va fi păstrată cu prioritate pentru consumul intern, iar exporturile vor fi limitate. În eventualitatea unui deficit care nu poate fi acoperit prin achizițiile obișnuite, autoritățile vor putea solicita energie de urgență din sistemele statelor vecine.

Spitalele, serviciile de urgență, stațiile de captare și pompare a apei și alte obiective de infrastructură critică vor avea prioritate la alimentarea cu energie. Centralele de termoficare vor putea, la rândul lor, să majoreze producția de electricitate atunci când sistemul va avea nevoie.

Statul trece și la economii. Instituțiile publice vor trebui să reducă consumul de energie și carburanți, iar iluminatul public va fi diminuat acolo unde acest lucru poate fi făcut în siguranță. Iluminatul decorativ și publicitar va fi deconectat, iar clădirile publice și spațiile comerciale vor trebui să reducă iluminatul considerat inutil. Marile întreprinderi consumatoare de electricitate vor fi încurajate să-și mute activitățile energofage în afara orelor de vârf.

Situația este complicată și de criza hidrologică. Captarea apei din Nistru și Prut pentru irigare este sistată pe durata stării de urgență. Apa potabilă din sistemele publice și apa captată din sursele de suprafață nu vor putea fi utilizate pentru udarea gazoanelor și spațiilor decorative, spălarea străzilor, curților și fațadelor sau umplerea piscinelor și bazinelor recreative.

Operatorii de apă trebuie să pregătească scenarii pentru situațiile în care disponibilitatea apei scade cu 10%, 20% sau 30%. Dacă alimentarea prin rețea nu mai poate fi asigurată într-o localitate, autoritățile vor organiza transportarea apei, cu prioritate pentru spitale, instituții sociale, școli, serviciile de urgență și populația afectată.

În rezervă sunt pregătite pompe de mare capacitate, sonde arteziene și alte surse subterane care vor putea fi activate dacă nivelul apelor de suprafață continuă să scadă.

Ministerul Energiei va coordona măsurile din sectorul energetic, Ministerul Mediului – răspunsul la criza hidrologică, iar CNMC va monitoriza situația la nivel național și va putea ajusta restricțiile în funcție de evoluția acesteia.