Efectul războiului: Canalul Sulina a înregistrat trafic record, 20 de piloți militari pensionari aduși să conducă nave

25 Iul. 2023, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 08:52 // Actual //  bani.md

Luna mai 2023 a fost cea mai bună lună din istoria navigației pe Canalul Sulina – 476 nave față de 399 cu un an înainte, scrie Europa Liberă, care arată că s-a înregistrat astfel recordul de trafic din ultimii 120 de ani.

Investiții consistente sunt aproape gata și pe Canalul Sulina al Dunării. 24 de milioane de euro a alocat Comisia Europeană pentru creșterea traficului pe cel mai folosit canal românesc al Dunării. În această toamnă se încheie lucrări de informatizare în portul Sulina, de balizaj, de semnalizare, iar toate acestea vor permite și circulația navelor pe timp de noapte.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu, spune că scopul României este ca până cel târziu în luna noiembrie, toate lucrările să fie gata și astfel, „traficul pe Sulina să crească cu 60%”.

Tot lucrările în curs vor permite dublarea încărcăturilor pe nave de la 5.600 de tone, la 10-12 mii de tone/navă, explică secretarul de stat.

Ionel Scrioșteanu completează: „La trilaterala cu Ucraina și Republica Moldova am convenit să stopeze (n.r. Ucraina) dragările pe Canalul Bâstroe și Sulina să preia ce vine din Ucraina.”

Un pas important este certificarea de noi piloți de nave pentru traficul fluvial pe Dunăre, eveniment ce se întâmplă tot cu implicarea Comisiei Europene.

„Sunt români care au ieșit la pensie din sistemul militar, sunt acum în rezervă, aparțin de Statul Major al Forțelor Navale. Am discutat problema cu fostul premier (n.r. Nicolae Ciucă) și am rezolvat așa”, completează secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

În total, 20 de piloți militari au fost aduși până acum de la pensie ca să conducă nave pe Dunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

09 Nov. 2025, 09:55
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
09 Nov. 2025, 09:55 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII