Efectul războiului: Canalul Sulina a înregistrat trafic record, 20 de piloți militari pensionari aduși să conducă nave

25 Iul. 2023, 08:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
25 Iul. 2023, 08:52 // Actual //  bani.md

Luna mai 2023 a fost cea mai bună lună din istoria navigației pe Canalul Sulina – 476 nave față de 399 cu un an înainte, scrie Europa Liberă, care arată că s-a înregistrat astfel recordul de trafic din ultimii 120 de ani.

Investiții consistente sunt aproape gata și pe Canalul Sulina al Dunării. 24 de milioane de euro a alocat Comisia Europeană pentru creșterea traficului pe cel mai folosit canal românesc al Dunării. În această toamnă se încheie lucrări de informatizare în portul Sulina, de balizaj, de semnalizare, iar toate acestea vor permite și circulația navelor pe timp de noapte.

Secretarul de stat în Ministerul Transporturuilor, Ionel Scrioșteanu, spune că scopul României este ca până cel târziu în luna noiembrie, toate lucrările să fie gata și astfel, „traficul pe Sulina să crească cu 60%”.

Tot lucrările în curs vor permite dublarea încărcăturilor pe nave de la 5.600 de tone, la 10-12 mii de tone/navă, explică secretarul de stat.

Ionel Scrioșteanu completează: „La trilaterala cu Ucraina și Republica Moldova am convenit să stopeze (n.r. Ucraina) dragările pe Canalul Bâstroe și Sulina să preia ce vine din Ucraina.”

Un pas important este certificarea de noi piloți de nave pentru traficul fluvial pe Dunăre, eveniment ce se întâmplă tot cu implicarea Comisiei Europene.

„Sunt români care au ieșit la pensie din sistemul militar, sunt acum în rezervă, aparțin de Statul Major al Forțelor Navale. Am discutat problema cu fostul premier (n.r. Nicolae Ciucă) și am rezolvat așa”, completează secretarul de stat Ionel Scrioșteanu.

În total, 20 de piloți militari au fost aduși până acum de la pensie ca să conducă nave pe Dunare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

22 Iul. 2026, 17:56
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
22 Iul. 2026, 17:56 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

Criptomonedele și alte active digitale vor avea reguli clare de funcționare în Moldova, dacă Parlamentul va adopta proiectul de lege aprobat de Guvern. Documentul stabilește, pentru prima dată, cine poate emite și tranzacționa criptoactive, ce obligații vor avea companiile din domeniu și ce măsuri vor fi aplicate pentru protejarea investitorilor.

Proiectul introduce un cadru legal dedicat pieței criptoactivelor și transpune parțial Regulamentul european privind piețele criptoactivelor (MiCA). Supravegherea domeniului va fi împărțită între Banca Națională a Moldovei și Comisia Națională a Pieței Financiare, care vor autoriza și monitoriza participanții la piață.

Noile reguli obligă companiile să ofere informații complete și corecte despre produsele pe care le lansează și să respecte cerințe stricte de transparență. În același timp, legea introduce măsuri pentru prevenirea manipulării pieței, utilizării informațiilor privilegiate și combaterii spălării banilor, astfel încât tranzacțiile cu criptoactive să se desfășoare într-un mediu mai sigur.

Proiectul împarte criptoactivele în trei categorii: tokenuri de monedă electronică, care își mențin valoarea în raport cu o monedă oficială, tokenuri raportate la active, care sunt legate de valoarea unuia sau mai multor active, și alte tipuri de criptoactive, inclusiv tokenurile utilitare.

În același timp, legea nu se va aplica NFT-urilor și nici activelor digitale care sunt deja încadrate ca instrumente financiare, depozite, produse de asigurare, fonduri de pensii sau sisteme de securitate socială.

O noutate importantă este obligația emitenților de a publica o „carte albă” (white paper) înainte de lansarea unui criptoactiv. Aceasta va trebui să conțină informații despre proiect, tehnologia utilizată, riscurile investiției și drepturile cumpărătorilor, inclusiv avertismentul că un criptoactiv își poate pierde parțial sau chiar integral valoarea și că nu este garantat de schema de garantare a depozitelor.

Proiectul prevede și câteva excepții. De exemplu, obligația publicării unei cărți albe nu va exista pentru ofertele adresate unui număr mai mic de 150 de persoane dintr-un stat sau pentru cele cu o valoare totală de până la 1 milion de euro într-o perioadă de 12 luni.

Inițiativa legislativă urmează să fie examinată de către Parlament.