Cererea mare de gaz a Republicii Moldova scumpește metanul peste Prut

Prețul gazelor tranzacționate pe piața pentru ziua următoare (PZU) operată de Bursa Română de Mărfuri (BRM) a crescut cu 10 lei/MWh în ultima săptămână, marți situându-se în apropierea celui reglementat, de 150 lei/MWh, pe care producătorii interni sunt obligați să-l practice în raport cu furnizorii în vederea acoperii consumului consumatorilor casnici și societăților de termoficare.

Dacă, în urmă cu o săptămână, un MWh se cumpăra cu 139 lei românești, marți, 25 iulie, prețul urcase la 149,9 lei.

Explicația: În prezent, România este o țară de tranzit, atât către Ungaria, cât și către Republica Moldova și Ucraina, iar prețul de pe piața internă este dictat de prețul de pe piețele importatoare, mai puțin tarifele de transport.

Astfel, aprecierea gazelor de pe piețele spot operate de BRM are ca principală explicație evoluția prețului de pe piețele vecine, în special Ungaria.

România reexportă în Ungaria prin punctul de interconectare de la Csanadpalota aproximativ 6,5 milioane mc (70 GWh) pe zi, peste jumătate din gazele importate via Bulgaria (peste 11 milioane mc/zi sau 120 GWh).

Alte 1,5-1,7 milioane mc sunt exportate către Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni, iar 3,8 milioane mc ajung în Ucraina prin punctul de la Isaccea.

Volumul ridicat de gaze importat de Ungaria via România face ca prețul de pe BRM să-l urmeze pe cel din Ungaria.

În prezent, prețul de pe piața pentru ziua următoare a bursei maghiare de gaze CEEGEX se situează la 32,7 euro/MWh, cu 2,3 euro peste cel de pe BRM, unde un MWh cu livrare în ziua de marți s-a tranzaționat la un preț mediu de 149,9 lei (sau 30,4 euro). Diferența de 2,3 euro/MWh reprezintă costul cu tarifele de transport către Ungaria.

Prețul mediu ponderat de pe CEEGEX a crescut în weekend la 32,44 euro pe MWh, de la o medie de 29-31 euro/MWh în cursul săptămânii precedent.

Prețul la gaze pe CEEGEX și, implicit, cel de pe BRM, au înregistrat o scădere aproape continuă de la jumătatea lunii decembrie a anului trecut.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #import #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun