Trei motive pentru care ţări din întreaga lume vor să renunţe la dolar

economice şi monetare ale SUA pentru a evita, pe cât posibil, propagarea unor probleme din Statele Unite asupra economiilor lor. Anumite ţări, inclusiv India, au spus că s-au săturat de politicile monetare ale SUA care le ţin ostatice – mergând până la a spune că Statele Unite au fost un emitent iresponsabil pentru moneda de rezervă a lumii.

De altfel, un grup de lucru de la Banca Rezervelor Indiei face eforturi pentru utilizarea rupiei în comerţul internaţional, poziţie în concordanţă cu viziunea primului ministru indian, Narendra Modi.

Dolarul puternic devine prea scump pentru ţările emergente

Întărirea dolarului faţă de majoritatea monedelor lumii face importurile mult mai scumpe pentru ţările emergente.

De pildă în Argentina, presiunea politică şi scăderea exporturilor au contribuit la reducerea rezervelor în dolari americani ale ţării, făcând presiuni asupra peso-ului argentinian care, la rândul său, a alimentat inflaţia. Astfel că, Argentina a început să plătească pentru importurile din China folosind yuani în loc de dolari americani, după cum a declarat la mijlocul săptămânii trecute ministrul economiei ţării, conform Reuters.

„Un dolar mai puternic i-ar slăbi rolul de monedă de rezervă”, au scris economiştii de la Allianz, într-un raport din 29 iunie, potrivit Business Insider. „Dacă accesul la dolar devine mai scump, debitorii vor căuta alternative”.

Preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a fost unul dintre cei mai vocali susţinători ai creării unor monede alternative de decontare în comerţul internaţional, mergând până la a pleda ca Brazilia, Rusia, India, China şi Africa de Sud să se îndepărteze de dolarul american.

Comerţul global şi cererea de petrol se diversifică, ceea ce pune petrodolarul în pericol

Un motiv cheie pentru care dolarul a devenit moneda de rezervă a lumii este că ţările din Orientul Mijlociu folosesc moneda americană pentru tranzacţiile cu petrol.

Aranjamentul a fost oficializat în 1945, când Arabia Saudită şi Statele Unite au ajuns la un acord istoric prin care saudiţii urmau să-şi vândă petrolul cătte SUA folosind doar dolarul. În schimb, Arabia Saudită urma să-şi reinvestească rezervele excedentare în dolari în titluri de stat şi companii americane. Prin aranjament, Statele Unite garantau securitatea Arabiei Saudite.

Dar ulterior, odată cu dezvoltarea industriei ţiţeiului de şist, SUA a devenit independentă energetic şi exportator net de petrol.

„Schimbarea structurală din piaţa petrolului, determinată de revoluţia petrolului de şist, poate afecta, în mod paradoxal, rolul dolarului ca monedă de rezervă globală, deoarece exportatorii de petrol, care joacă un rol crucial pentru statutul monedei americane, ar trebui să se reorienteze către alte ţări şi monedele lor”, au scris economiştii de la Allianz.

Dar, nu este vorba numai despre petrol.

Relaţia dintre SUA şi Arabia Saudită s-a complicat în ultimii ani, după ce fostul preşedinte Donald Trump s-a plâns că saudiţii nu plăteau Statelor Unite un preţ corect pentru apărare, sau când actualul preşedinte Joe Biden l-a respins pe prinţul moştenitor Mohammed bin Salman din cauza uciderii jurnalistului Khashoggi de la Washington Post.

„Astfel de tensiuni, apărute pe fundalul revoluţiei energetice a combustibililor de şist, ridică posibilitatea ca Arabia Saudită să renunţe într-o zi la denominarea preţului petrolului în dolari americani”, este de părere Sarah Miller, editor la Energy Intelligence, conform Business Insider.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#state #moneda #dolar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

China își propune să devină nu doar fabrica lumii, ci și una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru produsele străine. Pentru Republica Moldova, această schimbare ar putea reprezenta o oportunitate de export, însă realitatea comercială arată un dezechilibr. În 2025, Moldova a importat mărfuri chinezești de aproximativ 1,25 miliarde de dolari, în timp ce exporturile moldovenești către China au însumat doar 8,5 milioane de dolari. Astfel, importăm de circa 147 de ori mai mult decât reușim să vindem pe piața chineză, constată economistul Iurie Rija într-o analiză privind perspectivele comerciale dintre cele două țări.

Potrivit economistului, dimensiunea pieței chineze oferă oportunități mari. În 2025, comerțul exterior al Chinei a atins 45,47 trilioane de yuani, dintre care importurile au reprezentat 18,48 trilioane. În prima jumătate a anului 2026, importurile au crescut cu 22,1% față de perioada similară a anului precedent și a depășit ritmul de creștere a exporturilor. În același timp, excedentul comercial al Chinei s-a redus cu 4,7%.

Cu toate acestea, Iurie Rija avertizează că deschiderea pieței chineze nu înseamnă automat contracte profitabile pentru producătorii moldoveni. Principalele obstacole sunt accesul efectiv al produselor pe piață, taxele vamale, costurile logistice și capacitatea companiilor de a asigura livrări constante.

Un pas a fost făcut la 4 noiembrie 2026, când Republica Moldova și China au semnat protocolul privind cerințele fitosanitare pentru exportul cireșelor proaspete. Documentul deschide noi perspective pentru pomicultorii moldoveni, însă, înaintea primelor livrări, exportatorii trebuie să confirme cu Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor condițiile practice de acces pe piață.

În paralel, protocolul cu privire la exportul mierii se află încă în proces de finalizare. În februarie 2025 a fost semnat și un document referitor la exportul făinii din semințe de struguri și al făinii din semințe de floarea-soarelui. Economistul atrage atenția că aceste categorii de produse nu trebuie confundate automat cu semințele, uleiul sau șrotul, deoarece fiecare produs poate avea cerințe vamale și sanitare diferite.

O situație complicată se înregistrează în cazul vinurilor moldovenești. Potrivit analizei, China aplică o taxă vamală de 14% pentru vinul îmbuteliat și de 20% pentru vinul vrac. La acestea se adaugă acciza de 10% și TVA de 13% la import. În cazul vinului îmbuteliat, povara fiscală cumulată ajunge la aproximativ 43% din valoarea vamală, conform calculelor prezentate de economist.

În schimb, producătorii din Georgia și din alte state care beneficiază de acorduri comerciale preferențiale au avantajul unei taxe vamale de 0%. Această diferență pune vinificatorii moldoveni într-o poziție mai dificilă în competiția pentru consumatorul chinez.

O altă problemă este transportul. Pentru produsele agricole cu valoare relativ redusă pe tonă, precum făina din semințe de floarea-soarelui, cheltuielile logistice pot consuma o parte considerabilă a profitului. În cazul cireșelor, provocările sunt și mai mari, deoarece este necesară menținerea unui lanț frigorific neîntrerupt și livrarea rapidă până la cumpărător. Vinurile necesită, la rândul lor, condiții corespun