Seceta, inflația și criza forței de muncă amenință bugetul țării pentru anii 2024-2026

În Monitorul Oficial a fost publicată prognoza bugetară pentru perioada 2024-2026, care dezvăluie perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova. Conform acestor prognoze, se așteaptă o creștere semnificativă a veniturilor, însă se conturează și riscuri interne și externe care pot influența aceste estimări.

Conform prognozei, veniturile bugetului public național vor crește progresiv în următorii trei ani. În 2024, se estimează că veniturile vor atinge 100,4 miliarde de lei, în timp ce în 2025 acestea vor crește la 113,2 miliarde de lei, iar în 2026 vor ajunge la 122,4 miliarde de lei. Acest trend ascendent se bazează pe previziunile unui avans mediu anual de 6,7% al veniturilor BPN.

În ceea ce privește cheltuielile, protecția socială va rămâne în continuare o prioritate majoră, reprezentând cea mai mare parte din buget. Se estimează că cheltuielile bugetului public național vor fi de 121,9 miliarde lei în 2024, 127,5 miliarde lei în 2025 și 136,5 miliarde lei în 2026. Această creștere a cheltuielilor este menită să sprijine programele sociale și să asigure un nivel adecvat de asistență pentru populație.

Totuși, prognoza bugetară vine și cu anumite riscuri și incertitudini care pot afecta aceste proiecții optimiste. Riscurile externe includ agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial și deteriorarea mediului economic, creșterea inflației în lume și tensiunile sociale în SUA și UE. Acești factori pot influența negativ economia și pot afecta veniturile și cheltuielile bugetare ale Republicii Moldova.

Pe de altă parte, riscurile interne includ persistența presiunilor proinflaționiste, care pot afecta activitatea economică și cererea internă. De asemenea, condițiile climatice nefavorabile pot influența performanța producției agricole, având un impact asupra sectorului industrial și exporturilor. Dezechilibrele la nivel macroeconomic, inclusiv cele cauzate de deficitul de forță de muncă, pot crește vulnerabilitatea economiei naționale. În plus, fluctuațiile posibile ale cursului de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine pot afecta comerțul exterior și veniturile din exporturi.

În ciuda acestor riscuri, prognoza bugetară oferă o imagine generală a direcției economiei Republicii Moldova în următorii trei ani. Este important ca guvernul să adopte măsuri adecvate pentru a gestiona aceste riscuri și a asigura că veniturile și cheltuielile bugetare rămân pe traiectoria previzionată, contribuind la o dezvoltare economică sustenabilă și o bună funcționare a finanțelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Borge Brende, preşedintele Forumului Economic Mondial, nu vede cu ochi buni tabloul economiei mondiale, afirmând că lumea se va confrunta cu un deceniu de creştere în slow-motion dacă nu se aplică măsurile economice corecte.

El a subliniat pericolul pe care îl prezintă pentru economie datoria globală, aflată în continua creştere, şi care a ajuns la un nivel nemaivăzut din 1820, accelerând riscul de stagflaţie cu care s-ar putea confrunta economiile avansate, scrie CNCB.

„Trebuie să abordăm situaţia datoriilor la nivel mondial. Nu am mai văzut o asemenea datorie de la Războaiele Napoleoniene, suntem pe cale să acumulăm datorii cât tot PIB-ul la nivel global”, a avertizat Brende.
El este de părere că guvernele trebuie să se gândească cum să reducă această datorie şi să ia măsurile fiscale corecte fără a ajunge în situaţia de a declanşa o recesiune. De asemenea, a semnalat presiunile inflaţioniste persistente şi faptul că inteligenţa artificială generativă ar putea fi o oportunitate pentru ţările în curs de dezvoltare.

Avertismentul său se vine în continuarea unui raport recent al Fondului Monetar Internaţional, care a observat că datoria publică mondială a crescut la 93% din PIB anul trecut, fiind în continuare cu 9 puncte procentuale mai mare decât nivelurile anterioare pandemiei. FMI a estimat că datoria publică mondială s-ar putea apropia de 100% din PIB până la sfârşitul deceniului.
Fondul a evidenţiat, de asemenea, nivelurile ridicate ale datoriei din China şi Statele Unite, afirmând că politica fiscală relaxată din cele din urmă pune presiune asupra ratelor şi a dolarului care apoi împinge în sus costurile de finanţare în întreaga lume, exacerbând problemele care deja există.

La începutul acestei luni, Fondul Monetar Internaţional şi-a majorat uşor prognoza de creştere globală, afirmând că economia mondială s-a dovedit „surprinzător de rezistentă” în ciuda presiunilor inflaţioniste şi a schimbărilor de politică monetară. În prezent, acesta se aşteaptă la o creştere globală de 3,2% în 2024, în creştere cu un modest 0,1 puncte procentuale faţă de prognoza sa anterioară din ianuarie.

Brende de la WEF a declarat duminică că cel mai mare risc pentru economia globală este acum „recesiunea geopolitică cu care ne confruntăm”, subliniind recentele tensiuni dintre Iran şi Israel.

„Există atât de multă imprevizibilitate şi se poate scăpa uşor de sub control. Dacă Israelul şi Iranul ar fi agravat acest conflict, am fi putut vedea peste noapte un preţ al petrolului de 150 de dolari. Iar acest lucru ar fi fost, desigur, foarte dăunător pentru economia globală”, a spus el.