Seceta, inflația și criza forței de muncă amenință bugetul țării pentru anii 2024-2026

În Monitorul Oficial a fost publicată prognoza bugetară pentru perioada 2024-2026, care dezvăluie perspectivele veniturilor și cheltuielilor bugetului public național al Republicii Moldova. Conform acestor prognoze, se așteaptă o creștere semnificativă a veniturilor, însă se conturează și riscuri interne și externe care pot influența aceste estimări.

Conform prognozei, veniturile bugetului public național vor crește progresiv în următorii trei ani. În 2024, se estimează că veniturile vor atinge 100,4 miliarde de lei, în timp ce în 2025 acestea vor crește la 113,2 miliarde de lei, iar în 2026 vor ajunge la 122,4 miliarde de lei. Acest trend ascendent se bazează pe previziunile unui avans mediu anual de 6,7% al veniturilor BPN.

În ceea ce privește cheltuielile, protecția socială va rămâne în continuare o prioritate majoră, reprezentând cea mai mare parte din buget. Se estimează că cheltuielile bugetului public național vor fi de 121,9 miliarde lei în 2024, 127,5 miliarde lei în 2025 și 136,5 miliarde lei în 2026. Această creștere a cheltuielilor este menită să sprijine programele sociale și să asigure un nivel adecvat de asistență pentru populație.

Totuși, prognoza bugetară vine și cu anumite riscuri și incertitudini care pot afecta aceste proiecții optimiste. Riscurile externe includ agravarea tensiunilor geopolitice la nivel mondial și deteriorarea mediului economic, creșterea inflației în lume și tensiunile sociale în SUA și UE. Acești factori pot influența negativ economia și pot afecta veniturile și cheltuielile bugetare ale Republicii Moldova.

Pe de altă parte, riscurile interne includ persistența presiunilor proinflaționiste, care pot afecta activitatea economică și cererea internă. De asemenea, condițiile climatice nefavorabile pot influența performanța producției agricole, având un impact asupra sectorului industrial și exporturilor. Dezechilibrele la nivel macroeconomic, inclusiv cele cauzate de deficitul de forță de muncă, pot crește vulnerabilitatea economiei naționale. În plus, fluctuațiile posibile ale cursului de schimb al monedei naționale față de principalele valute străine pot afecta comerțul exterior și veniturile din exporturi.

În ciuda acestor riscuri, prognoza bugetară oferă o imagine generală a direcției economiei Republicii Moldova în următorii trei ani. Este important ca guvernul să adopte măsuri adecvate pentru a gestiona aceste riscuri și a asigura că veniturile și cheltuielile bugetare rămân pe traiectoria previzionată, contribuind la o dezvoltare economică sustenabilă și o bună funcționare a finanțelor publice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#prognoza #buget #economie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Nivelul de trai în 2025 scoate la iveală diferențe între Chișinău și restul țării, dar și între mediul urban și cel rural. În timp ce un locuitor al capitalei dispune, în medie, de aproape 8.845 de lei pe lună, în regiunea Sud venitul este de numai 4.287 de lei. Diferențele se văd nu doar în bani, ci și în alimentație, utilități, capacitatea de economisire și chiar în numărul de calorii consumate, arată datele Biroului Național de Statistică.

Datele statistice relevă că persoanele din prima grupă socială, adică cei 20% din populație cu cele mai mici cheltuieli de consum au avut un aport alimentar mediu de 2.046,5 calorii pe zi. În cazul grupei sociale, care cuprinde cei 20% cu cele mai mari cheltuieli, consumul urcă la 2.964,7 calorii, cu circa 45% mai mult.

Diferența este și mai mare atunci când este analizată structura alimentației. În prima prima grupă socială, 45,9% din calorii provin din pâine și produse de panificație, în timp ce la cei din grupul social superior ponderea scade la 35,3%. În schimb, aportul caloric provenit din carne și preparate din carne crește de la 10,5% la 15,3% între cele două extreme.

Aceeași tendință apare și în cazul altor produse considerate mai scumpe. Laptele și produsele lactate asigură 6,8% din aportul caloric al populației din prima quintilă, față de 8,9% în cea mai înstărită categorie. La fructe și pomușoare diferența este aproape dublă: 3,3% din calorii în prima grupă socială și 5,9% în al V-lea grup social.

În schimb, gospodăriile cu cheltuieli mai reduse depind mai mult de alimentele de bază. Uleiurile vegetale reprezintă 11% din aportul caloric în prima quintilă, față de 8,6% în ultima, iar cartofii – 4% față de 3,2%.

La nivelul întregii populații, valoarea energetică medie a alimentației a fost de aproximativ 2.588 de calorii pe persoană pe zi, iar pâinea și produsele de panificație rămân principala sursă de calorii, cu o pondere de 40,2%. Consumul mediu anual a fost de 111,2 kilograme de pâine și produse de panificație pe persoană și de 60,5 kilograme de carne și produse din carne.

#mincare #saracie