Opinie: Reformele din sectorul bancar din Moldova sunt de succes

25 Mai 2021, 07:05
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  MD Bani
25 Mai 2021, 07:05 // Bănci şi Finanţe //  MD Bani

Țările de Jos consideră că reformele din sectorul bancar din Moldova sunt de succes și pledează pentru continuarea lor. O declarație în acest sens a fost făcută de șeful Ambasadei Țărilor de Jos în Moldova, Floris van Eijk, în cadrul unei întrevederi cu guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Octavian Armașu.

Potrivit unui comunicat emis de Banca Națională a Moldovei, părțile au discutat despre progresele realizate în sectorul financiar și bancar al Moldovei, menținându-și rezistența la provocările pandemiei, precum și consolidând cooperarea dintre Moldova și Țările de Jos în sectorul financiar și bancar și perspectivele dezvoltare. Șeful BNM a vorbit despre experiența cooperării dintre Banca Națională a Moldovei și autoritățile olandeze din ultimii ani în mai multe domenii bancare.

Acestea includ, printre altele, supravegherea bancară, guvernanța corporativă, conformarea prudențială, gestionarea riscurilor și alte îmbunătățiri care au consolidat sectorul. Octavian Armașu a apreciat, de asemenea, deschiderea Țărilor de Jos pentru acordarea consultărilor și asistență tehnică în domeniul activității Băncii Naționale.

La rândul său, Floris van Eijk a subliniat necesitatea continuării reformelor bancare în Moldova.

06 Aug. 2026, 21:27
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
06 Aug. 2026, 21:27 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier Ion Sturza consideră că reforma bugetar-fiscală propusă de Guvern este, în ansamblu, una echilibrată, cu un impact pozitiv asupra veniturilor bugetare, chiar dacă efectele reale vor depinde de evoluția economiei și de comportamentul contribuabililor.

Într-o analiză publicată pe rețelele Facebook, Sturza afirmă că proiectul, conceput inițial pentru a aduce mai mulți bani la buget, s-a transformat într-o reformă „aproape neutră” din punct de vedere fiscal. Potrivit calculelor sale, unele măsuri vor reduce veniturile bugetare cu aproximativ 1,5–1,8 miliarde de lei, însă alte modificări vor genera încasări suplimentare de 3,5–4,3 miliarde de lei, ceea ce ar însemna un câștig net de 1,5–2,5 miliarde de lei.

Fostul premier estimează că majorarea scutirii personale va diminua veniturile bugetului cu circa 800 de milioane de lei, iar extinderea facilităților pentru profitul reinvestit cu încă 150–200 de milioane de lei. În același timp, majorarea impozitului pe dividende și câștigurile de capital, accizele mai mari la produsele considerate „vicii”, acciza la motorină, taxa suplimentară pe profitul băncilor, majorarea TVA pentru sectorul HoReCa și taxarea coletelor poștale ar urma să compenseze aceste pierderi și să aducă venituri suplimentare.

„Modest, dar totuși pe plus. Nu este o reformă extractivă, dar nici un mare stimulent pentru economie”, a remarcat Ion Sturza.

Totodată, el avertizează că estimările sunt teoretice și că rezultatele finale vor depinde de reacția economiei. În opinia sa, dacă economia va răspunde pozitiv, reforma ar putea aduce în următorii doi-trei ani încă 1,5–2 miliarde de lei la buget. În schimb, dacă vor scădea consumul, vor crește contrabanda sau băncile își vor reduce profitul impozabil prin optimizări fiscale, efectul asupra veniturilor bugetare ar putea deveni aproape neutru.

Sturza observă și o contradicție în filosofia reformei. Deși apreciază că aceasta este aliniată practicilor europene, fostul premier consideră că majorarea impozitării dividendelor și a câștigurilor de capital reduce atractivitatea investițiilor și randamentul capitalului, ceea ce nu reprezintă cel mai puternic argument pentru atragerea investitorilor.

În același timp, Ion Sturza apreciază modul în care Guvernul a comunicat reforma, afirmând că aceasta a fost prezentată „ca la carte”, prin accentul pus pe taxarea băncilor și a produselor cu accize majorate, ceea ce, în opinia sa, demonstrează „o altă formă de comunicare și o maturitate politică a tehnocrației moldovenești”.

În final, fostul premier le recomandă atât susținătorilor, cât și criticilor reformei să nu se grăbească cu concluziile, apreciind că actualul pachet fiscal reprezintă „o variantă acceptabilă pentru aproape toți”, neutră din punct de vedere politic și cu potențial de a avea un impact economic și social pozitiv.