Bulgaria are probleme din cauza Rusiei în Marea Neagră. Industria petrolieră de la sudul Dunării este în pericol

Lukoil rămâne fără portul Burgas

Luna trecută, partidele din coaliția de guvernământ din Bulgaria au propus încetarea unei concesiuni care controlează portul petrolier Burgas la Marea Neagră, prin care Lukoil aduce petrol rusesc prin cisterne pentru a fi procesat, scrie euractiv.com.

Portul Rosenets este singurul port petrolier specializat de pe coasta bulgară a Mării Negre și se află sub controlul deplin al companiei ruse din 2011, când primul guvern al lui Boiko Borissov a convenit asupra unui contract de concesiune pe 35 de ani cu Lukoil. Mai mult, singura rafinărie din Bulgaria, Neftochim Burgas, este deținută de Lukoil.

Dar partidele din spatele guvernului Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată și GERB au anunțat planuri de a pune capăt acesteia.

Co-liderul partidelor guvernamentale de coaliție, Kiril Petkov, a spus că toată infrastructura cheie ar trebui să fie controlată de statul bulgar, în special cele de la granițe.

De-a lungul anilor, multe personalități politice și analiști economici și-au exprimat îngrijorarea că Rusia a câștigat atât de mult control asupra portului, încât poate fi descrisă ca o enclavă rusească pe teritoriul bulgar.

Mai mult, anchetele jurnalistice au oferit dovada că Bulgaria nu controlează cantitățile de petrol rusesc importate, pierzând astfel venituri uriașe din punct de vedere fiscal.

„Acesta este un pas care va returna controlul statului asupra infrastructurii cheie și este un pas către acceptarea țării în Schengen”, afirmă coaliția guvernamentală.

Inițiativa de a pune capăt concesiunii portuare a fost criticată de președintele pro-rus Rumen Radev, care a reacționat denunțând „apetitul corporativ” din spatele inițiativei.

Cunoscut pentru poziția sa de susținere față de Kremlin, el a adăugat că propunerea este „încă o idee grăbită și greșită a liderilor politici”, adăugând că ar putea fi doar o mișcare de PR de criză.

„Sper că au făcut o evaluare a riscurilor a ceea ce se află în spatele portului, deoarece există o bază logistică mare care aparține Lukoil. Cum va funcționa portul cu această bază logistică, fără de care transportul petrolului la rafinărie este imposibil și, cel mai important, cum va afecta acest lucru prețurile carburanților”, a spus Radev.

După ce UE a impus Rusiei sancțiuni petroliere la sfârșitul anului trecut, guvernul interimar numit de Radev a adoptat o decizie specială prin care se confirmă continuarea contractului de concesiune cu compania rusă până în 2046.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.