Vor avea și ungurii Golden Gate-ul lor. Când va fi deschis cel mai mare pod peste Dunăre

Proiectul celui mai mare pod din Ungaria este în termenul stabilit. Podul peste Dunăre, care leagă județele Bács-Kiskun și Tolna, își capătă treptat forma finală.

Potrivit ultimelor informații, instalarea terasamentelor atât pe ramurile podului Kalocsa (județul Bács-Kiskun) cât și pe Paks (județul Tolna) este finalizată în proporție de peste 50 la sută, iar ultimul terasament este de așteptat să fie ridicat la sfârșitul anului 2023, scrie un portal de știri local despre lucrările de construcție a Podului Dunărea Kalocsa, citat de Hungary Today.

Prelungirea structurii podului de pe malul drept a fost finalizată recent și au început lucrările de zidărie. De asemenea, au început lucrările la structura de cadru din beton armat pentru drumul de epurare din partea superioară a terasamentului de protecție împotriva inundațiilor și racordarea la nivel separat la drumul 512.

Podul Dunării Kalocsa-Paks este un pod rutier planificat peste Dunăre, care face legătura între Paks și Kalocsa. Va fi al 20-lea pod de pe porțiunea maghiară a Dunării. Ministerul Transporturilor a dispus proiectarea podului pe 27 noiembrie 2015.

După două licitații nereușite, selecția proiectantului podului Dunărea Kalocsa-Paks a avut succes la a treia încercare. La 27 mai 2020, a fost anunțat că Duna Aszfalt Kft va realiza faza de construcție.

István Wunderlich, manager de proiect al companiei Duna Aszfalt, a subliniat recent că al cincilea dig, care se ridică la 40 de metri deasupra nivelului mediu al apei Dunării, are acum patru niveluri de 16 cabluri înclinate pentru a suporta sarcina podului de sine stătător, în timp ce pe al șaselea dig, experții au întins trei niveluri cu 12 cabluri înclinate.

István Wunderlich a menționat că au fost finalizate și barajele de piatră pentru deviarea apei Dunării în noua albie, atât în amonte, cât și în aval ale noului pod. Scopul acestor baraje este deviarea debitului principal al râului într-o direcție favorabilă noului pod, reducând sarcina pe pilonii podului nou. E de așteptat ca podul să fie finalizat în vara anului 2024.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#Dunare #pod #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un tribunal din Republica Bașkortostan a decis naționalizarea a șapte fabrici deținute de fostul șef al „Gazprom Energo”, Alexei Mitiușov, în cadrul unei acțiuni demarate de Procuratura Generală a Rusiei. Valoarea totală a activelor preluate de stat se ridică la 31,5 miliarde de ruble, relatează Kommersant.

Decizia prevede trecerea în proprietatea statului a 100% din acțiunile sau părțile sociale ale companiilor „Salavatneftemaș”, „Salavatneftehimremstroi”, „Podzemneftegaz”, „Remenergomontaj”, „Neftehimremstroi”, „Tehcentr” și Uzina de catalizatori din Salavat. Aceste întreprinderi deservesc grupul „Gazprom Neftechim Salavat”, una dintre companiile-cheie ale industriei chimice din regiune.

Potrivit instanței, Mitiușov, care deține pașaport lituanian și permis de ședere în Spania, a stabilit un „control străin” asupra acestor active strategice, fapt considerat ilegal conform legislației ruse. Decizia a fost pusă în aplicare imediat, fără posibilitatea apelului, la cererea procurorilor, care au avertizat că o întârziere ar putea duce la oprirea producției, neplata salariilor și falimentul fabricilor.

În plângerea sa, Procuratura a susținut că Mitiușov a achiziționat companiile prin entități controlate – „Mercury Capital Trust” și „Corporate Center” – în urma unor tranzacții neautorizate și nevalidate de comisia guvernamentală sau Serviciul Federal Antimonopol. Împotriva fostului director „Gazprom Energo” a fost deschis un dosar penal în 2022, fiind acuzat de deturnare de fonduri de la „Gazprom Neftechim Salavat”. În februarie 2023, Mitiușov a fost dat în urmărire internațională.

Naționalizarea activelor considerate „strategice” a devenit o practică tot mai frecventă în Rusia după invadarea Ucrainei. Potrivit fostului șef al Transparency International Rusia, Ilia Șumanov, în ultimii trei ani, statul a preluat active în valoare de peste 2,07 trilioane de ruble. În 2024, The Moscow Times estimează că autoritățile au naționalizat cel puțin 67 de companii, cu venituri anuale de peste 807,6 miliarde de ruble și active evaluate la peste 544,7 miliarde.

Această decizie reflectă consolidarea controlului statului rus asupra economiei, în paralel cu o ofensivă împotriva proprietății private cu legături externe, în contextul actualei izolări internaționale.

#comoanie #confiscare #bani #Gazprom