Recoltă dublă de cereale în 2023! Porumbul și floarea soarelui, arse de secetă

18 Aug. 2023, 06:46
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
18 Aug. 2023, 06:46 // Actual //  bani.md

Campania de recoltare a culturilor din categoria I a fost încheiată, iar în prezent se desfășoară activități de prelucrare a terenurilor pentru semănatul culturilor de toamnă. Estimările arată că în 2023 recolta va fi de două ori mai mare decât în 2022 și va depăși cifra de 1,5 milioane de tone.

Conform datelor primite de la șefii direcțiilor agricole, productivitatea medie la hectar pentru culturile din grupa I, incluzând grâul, orzul și rapița, a variat în diferite regiuni ale țării. Această variație a fost influențată de condițiile meteorologice, tehnicile agricole aplicate și tipul de material săditor folosit.

De exemplu, în zona Briceni, agricultorii au obținut o recoltă medie de 5,4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 4 tone pentru grâul de primăvară și 2,6 tone per hectar pentru rapiță. În municipiul Cahul, productivitatea medie a fost de 2,56 tone per hectar pentru grâu de toamnă, 3,3 tone pentru orz de toamnă și 2 tone pentru rapiță. În Hâncești, producătorii au înregistrat o productivitate medie de 4 tone per hectar pentru grâul de toamnă, 3 tone pentru orz și 2,5 tone pentru rapiță.

În ceea ce privește culturile din grupa a II-a, precum porumbul și floarea-soarelui, în unele regiuni unde condițiile meteorologice au fost favorabile, culturile se află în stare bună sau foarte bună. Cu toate acestea, în anumite localități, seceta a afectat culturile de porumb și floarea-soarelui.

„Am avut în mare majoritate a raioanelor din Republica Moldova ploi la timp, ploi foarte bune. Media la ha e ieșit de 4,04 tone. Spre comparație, în 2022 am avut o medie de 2,7 tone, ceea ce înseamnă o creștere esentială și cu toții înțelegem comparativ și cu preturile care le au, cantitatea aceasta îi va ajuta pe agricultori să facă față costurilor foarte mari pe care le-au avut în toamna anului trecut”, a declarat vicepremierul Vladimir Bolea.

Datele statistice arată că în acest an, suprafața însămânțată cu grâu în Republica Moldova a fost de 372,2 mii hectare, de orz de toamnă și primăvară – 59,6 mii hectare, iar pentru rapiță – 81,6 mii hectare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Nov. 2026, 12:16
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
16 Nov. 2026, 12:16 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Directorul general interimar al Energocom, Eugeniu Buzatu, a evitat să răspundă întrebărilor jurnaliștilor cu privire la emisiunile corporative (atragerea unui împrumut de la pe piața de capital n.a), în condițiile în care în vara anului curent compania a creditat statul cu 361 de milioane de lei. Întrebat de ce societatea intenționează să se împrumute de pe piața de capital, după ce anterior a investit sume importante în titluri de stat, Buzatu le-a cerut reprezentanților presei să transmită întrebările în scris.

„Orice întrebări, dacă mai aveți suplimentar, vă rog frumos să ne scrieți”, a răspuns Buzatu, fără să ofere explicații pe fondul subiectului.

Jurnaliștii au încercat să afle cum se explică intenția Energocom de a emite obligațiuni corporative, în condițiile în care compania a plasat anterior bani în valori mobiliare de stat. Întrebările au vizat inclusiv o eventuală legătură dintre aceste operațiuni financiare și tariful la gazele naturale, însă directorul nu a oferit un răspuns concret în schimbul de replici dintre acesta și jurnalist.

Subiectul apare după ce s-a aflat că Energocom a investit 361 de milioane de lei în valori mobiliare de stat în primul semestru al anului 2026, fără ca societatea să facă publice detalii privind maturitatea instrumentelor financiare și randamentele obținute.

Anterior, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, Buzatu a confirmat efectuarea unor plasamente temporare, dar a refuzat să precizeze pentru ce perioadă au fost investiți banii și ce dobânzi a încasat compania.

„Am făcut acest plasament temporar”, a declarat atunci șeful Energocom, precizând că este vorba despre perioade scurte.

Întrebat despre durata exactă a investițiilor, acesta a invocat caracterul intern al operațiunilor financiare.

„Cu referire la aspectele respective, eu nu vă pot comunica lucrurile astea. Sunt chestii trezoreriale, interne”, a explicat Buzatu.

Întrebările privind gestionarea resurselor financiare ale Energocom apar într-un context sensibil pentru consumatori, după ce compania a solicitat majorarea tarifului reglementat la gazele naturale de la 14,41 lei la 20,93 lei pentru un metru cub, cu TVA inclus.

Totodată, Energocom a anunțat semnarea unui memorandum pentru explorarea posibilității de a emite obligațiuni corporative. Compania a precizat anterior că eventuala finanțare ar urma să fie destinată diversificării surselor de capital și susținerii proiectelor investiționale, nu achiziției de gaze naturale, și că inițiativa nu ar avea impact asupra tarifelor.

Discuțiile despre transparența financiară a companiei vin și pe fundalul veniturilor conducerii Energocom. Potrivit declarației de avere pentru anul 2025, Eugeniu Buzatu a încasat aproape 1,2 milioane de lei din salariu, sporuri și premii, la care s-au adăugat aproximativ 36.000 de lei în diurne și peste 14.000 de lei în tichete de masă.