Rusia a reluat atacurile asupra infrastructurii de depozitare a cerealelor din regiunea de sud a Ucrainei, folosind drone pentru lovituri de noapte asupra silozurilor și a porturilor ucrainene aflate de-a lungul Dunării. Moscova a vizat cu precădere în ultimele săptămâni porturile de la Dunăre, care se află la doar aproximativ 15 km de granița cu România, întrucât Kievul a folosit din ce în ce mai mult aceste terminale pentru transportul cerealelor către Europa, după ce Moscova a rupt un acord cheie pentru exportul pe Marea Neagră, scrie ziare.com.

În timp ce Rusia amenință navele din Marea Neagră, o rută românească oferă o cale de salvare, scrie The New York Times, detaliind că în condițiile în care ”căile navigabile din Ucraina și din jurul Ucrainei devin tot mai riscante, Canalul Sulina – o întindere de apă de 40 de mile care leagă Marea Neagră de porturile românești, ucrainene și moldovenești din Delta Dunării – a menținut un flux pentru transportul cerealelor, devenind o cale vitală și sigură de salvare pentru Ucraina, datorită umbrelei de protecție a NATO.

Cunoscut în afara cercurilor transportatorilor mai degrabă ca o atracție pentru observatorii de păsări și alți iubitori de natură, canalul Sulina se află acum în atenția Statelor Unite și a Uniunii Europene ca un punct de trecere strategic, crucial pentru exportul de cereale ucrainene mai scrie New York Times. Pentru a accelera traficul și a reduce aglomerația, România a început să recruteze din rândul militarilor piloți maritimi care cunosc ruta și pericolele acesteia, pentru a completa lista de civili care ar putea dirija navele pe canalul Sulina către destinațiile lor, mai adaugă ziarul american.

Agenția Reuters remarcă importanța portului Constanța, notând că 8,1 milioane de tone de cereale ucrainene au fost transportate prin portul românesc de la Marea Neagră în perioada ianuarie-iulie. Această cantitate reprezintă 43% din volumul total manipulat prin portul Constanța în primele şapte luni ale acestui an, subliniază Reuters, observând că cerealele ucrainene concurează însă pentru a obține spaţiu de transport, întrucât portul se ocupă în mod tradiţional de exportul recoltelor României şi ale vecinilor săi fără ieşire la mare, inclusiv Ungaria şi Serbia.

În cel mai bun an al său de dinainte de războiul din Ucraina, Constanţa a manipulat 25 de milioane de tone într-un an, dar unii operatori portuari spun că recordul va fi depăşit, deoarece mulţi au investit în creşterea capacităţii lor, mai scrie Reuters.

Moldova vrea să construiască trei cheiuri peste Prut pentru transportul cerealelor ucrainene

Chișinăul vrea să construiască cel puțin trei cheiuri temporare pe râul Prut, pentru a putea transporta mai multă marfă pe cale navală, potrivit Europa Liberă.

La reuniunea de nivel înalt de la Galați privind exportul cerealelor ucrainene, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a declarat că R. Moldova are nevoie de bani pentru a-și moderniza infrastructura precară, care încetinește exportul și tranzitul de produse agricole.

Reprezentanții Chișinăului au mai spus că o soluție pentru a facilita transportul, dar și tranzitul de produse agricole ar fi construcția unor cheiuri temporare pe râul Prut, însă aceasta depinde mult și de nivelul apei din râu.

Cheiuri temporare pe Prut și căi ferate din bani europeni

„Aceste cheiuri temporare vor ușura foarte și foarte mult viața agricultorilor noștri, pentru că e una când încarci 1.500 de tone pe o corabie și e cu totul altceva când transporți aceeași cantitate de 1.500, dar câte 22 de tone. Vă dați seama câte mașini, câte cheltuieli, câte cozi în vamă vor fi reduse numai cu transportul naval”, a spus Europei Libere ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, care a condus delegația R. Moldova la reuniunea de la Galați, din 11 august.

El afirmă că diferența de costuri dintre transportul terestru și transportul naval ar fi „fantastică”.

„Cu corăbiile astea, noi vorbim de 13 euro la tonă. Acum cu pericolele astea de război și cu pericolele din portul Reni, hai să fie un cost de 15 până în 20 euro la fiecare tonă. [În timp ce] transportul pe cale terestră este de 45, 50, 60 de euro la fiecare tonă”, afirmă ministrul.

Oficialul și-a exprimat speranța ca cheiurile de pe Prut să fie funcționale deja în toamna acestui an, iar bani pentru amenajarea lor să fie identificați din fonduri europene, fără să precizeze însă costurile exacte.

Pe lângă construcția cheiurilor, Chișinăul caută bani pentru a-și renova și căile ferate, tot pentru a facilita transportarea, dar și tranzitul cerealelor, inclusiv a celor ucrainene.

1. Moldova și-ar dori să atragă trei milioane de dolari din programul „Coridoarele Solidarității”, pentru a repara tronsonul de cale ferată Cahul-Giurgiulești.

Circulația pe acest tronson a fost suspendată, după ce o porțiune de aproximativ 300 de metri s-a surpat. Ca urmare, transportatorii de marfă agricolă trebuie să facă un drum suplimentar, ceea ce înseamnă costuri mai mari.

„În loc ca agricultorul, care a încărcat marfa pe vagon, să plătească, de exemplu, 5 dolari de tonă-kilometru, el plătește astăzi 9-10 dolari, pentru că se face un cerc foarte și foarte mare. Inclusiv se merge pe teritoriul Ucrainei și noi traversăm pe teritoriul Ucrainei două poduri care foarte des sunt ținta atacurilor cu rachete din partea Federației Ruse”, afirmă Bolea.

Capacități limitate de tranzitare

Într-o conferință de presă ținută vineri, 11 august, la Galați, Bolea a subliniat că R. Moldova asigură tranzitul produselor agricole din Ucraina spre UE, dar „ținând cont de interesele agricultorilor moldoveni și de faptul că suntem țară producătoare și exportatoare de cereale”.

La doar două zile de la aceste declarații, agricultorii moldoveni au ieșit din nou la un protest de avertizare, în care au semnalat inclusiv „multe probleme ce țin de fluidizarea exporturilor”. În discuția cu Europa Liberă, ministrul dă asigurări „că toate măsurile pe care le iau autoritățile de la Chișinău sunt în primul rând pentru agricultorii moldoveni”.

El a mai spus că, din calculele pe care le-a făcut, în ultimul an, pe teritoriul R. Moldova, au fost transportate aproximativ un milion de tone de cereale ucrainene. Asta în timp ce, potrivit lui, prin România, lunar, trec aproximativ două milioane de tone de cereale. ucrainene.

Soluții internaționale pentru tranzitul de cereale ucrainene

După ce Rusia a părăsit Inițiativa privind exportul de cereale prin Marea Neagră și atacă cu rachete infrastructura portuară și agricolă ucraineană, Kievul, dar și partenerii săi occidentali, caută soluții și rute de alternativă pentru a asigura transportul și tranzitul de cereale.

„Din perspectiva transportului pe Dunăre, Canalul Sulina este singura cale navigabilă viabilă pentru aceste transporturi şi de aceea este important să optimizăm capacitatea acestei rute”, a spus ministrul român al Transporturilor, Sorin Mihai Grindeanu, la întâlnirea de la Galați.

Ucraina speră să dezvolte parteneriatul portuar cu România, a declarat tot la Galați viceprim-ministrul ucrainean Oleksandr Kubrakov, adăugând că țara sa își dorește să crească exporturile pe uscat atât prin România, cât și prin R. Moldova.

Fluxul mare de cereale ucrainene din bazinul Mării Negre a dus la prăbușirea prețurilor la cereale și oleaginoase în țările din regiune, inclusiv în R. Moldova.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!