Rusia se simte amenințată de Republica Moldova! Moscova aplică interdicție de intrare pentru 18 deputați

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și Federația Rusă se complică pe fondul deciziilor reciproce de reducere a numărului de reprezentanți diplomatici și de instituire a interdicțiilor de intrare. Această mișcare accentuează tensiunile dintre cele două țări și întărește starea deja dificilă a relațiilor bilaterale.

După ce Republica Moldova a luat măsuri pentru reducerea numărului de diplomați ruși în țară, Federația Rusă a anunțat o decizie de interdicție de intrare pe teritoriul său pentru un grup de deputați din Republicii Moldova. Aceasta amplifică impasul diplomatic dintre cele două state, adăugând un nou nivel de complicații într-o situație deja fragilă.

La începutul săptămânii Curente 45 de diplomați și angajați ai ambasadei Federației Ruse au părăsit din Republica Moldova, împreună cu familiile lor. Aceasta a fost răspunsul la decizia autorităților moldovene de a limita numărul de reprezentanți diplomatici ruși. Această acțiune a dus la o replică dură din partea Rusiei.

Lilian Darii, ambasadorul Republicii Moldova în Federația Rusă, a fost convocat la Ministerul de Externe rus, unde i s-a înmânat o notă de protest. Moscova a considerat decizia Moldovei de a reduce numărul de angajați ai ambasadei ruse drept „nejustificată” și „neprietenoasă”. Autoritățile ruse au subliniat că această măsură adâncește și mai mult criza deja existentă între cele două țări.

Deputații care au interdicție de a merge în Rusia:

Mihai Popsoi
Radu Marian
Veronica Rosca
Andrian Cheptonar
Ion Spac
Eugenia Cojocari
Ersilia Qatrawi
Mihail Druta
Maria Pancu
Artemie Catanoi
Igor Chiriac
Ion Groza
Vasile Gradinaru
Sergiu Lazarencu
Vitalie Jacot
Ion Babici
Doina Gherman
Gheorghe Cojoc

În răspunsul său oficial, Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Moldova a exprimat regretul față de interdicția de intrare anunțată de Rusia. Moldova a reafirmat angajamentul său ferm de a contracara acțiunile destabilizatoare și a subliniat că aceasta nu este prima dată când Rusia recurge la astfel de măsuri.

Decizia Moldovei de a reduce numărul de diplomați ruși în țară a fost explicată ca o măsură de asigurare a parității diplomatice. Autoritățile moldovene au subliniat că diplomații ruși nu au întotdeauna desfășurat activități diplomatice în Moldova.

Este evident că tensiunile dintre cele două țări sunt în creștere, iar aceste măsuri reciproce de interdicții de intrare adaugă un nou element de complexitate relațiilor bilaterale. Oficialii moldoveni și-au exprimat dorința de a găsi soluții constructive și de a promova dialogul în vederea stabilizării situației, în ciuda dificultăților actuale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#deputati #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.