SUA avertizează Turcia că ar putea impune sancțiuni companiilor turcești care ajută Rusia să ocolească restricțiile

Oficialii americani au avertizat guvernul turc asupra unui „risc real” de a impune restricții companiilor turcești care ajută Rusia să eludeze sancțiunile, relatează The Wall Street Journal (WSJ), citând oficiali occidentali.

Potrivit acestora, Washingtonul este foarte îngrijorat de modul în care Turcia ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În special, potrivit oficialilor, electronicele occidentale intră în Rusia prin Turcia, iar porturile turcești continuă să primească nave rusești aflate sub sancțiuni.

„Suntem într-un dialog constant cu guvernul turc pe aceste probleme. Sperăm din suflet că vom putea evita un scenariu în care companii turcești vor fi supuse sancțiunilor”, a spus una dintre sursele publicației.

O preocupare deosebită pentru oficialii americani este flota „fantomă” care operează prin Turcia, care ajută Rusia să furnizeze petrol țărilor asiatice, ocolind în același timp plafonul de preț stabilit de țările G7.

Potrivit WSJ, unul dintre cei mai mari operatori ai flotei „secrete” este compania turcă Beks Ship Management, fondată în urmă cu mai bine de zece ani. În 2021, flota acestei companii era formată din șase nave. De atunci, a început să crească rapid, iar până în august 2023, flota sa avea deja 41 de nave cu o valoare totală de 782 de milioane de dolari. Costul total al flotei companiei a crescut de aproximativ zece ori în doi ani și jumătate.

Purtătorul de cuvânt al Beks Ship Management, Cemil Ersoz, a declarat reporterilor că navele au fost achiziționate prin bănci din Franța, China, Japonia, Taiwan și Australia. El a declarat că finanțarea nu a venit din Rusia.

WSJ notează că Beks Ship Management nu este singura companie din flota rusă „fantomă”. Potrivit publicației, sute de nave din întreaga lume, deținute de firme din Grecia, India, Emiratele Arabe Unite și Turcia, ajută Rusia să eludeze sancțiunile. În același timp, companiile însele evită sancțiunile secundare din cauza faptului că lucrează în afara standardelor obișnuite ale industriei.
După declanșarea unui război pe scară largă în Ucraina, țările occidentale au impus numeroase sancțiuni împotriva Rusiei, acordând o atenție deosebită resurselor energetice rusești. În decembrie 2022, embargoul UE asupra petrolului a intrat în vigoare, interzicând țărilor UE să cumpere petrol rusesc livrat pe mare. În același timp, a fost introdus, printre altele, un plafon de preț, interzicând companiilor de asigurări occidentale să asigure navele care transportă petrol rusesc la un preț mai mare decât plafonul stabilit. Pe fondul tuturor acestor restricții, Rusia a început să formeze o flotă „fantomă”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#sanctiuni #Turcia #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță susține că autoritățile trebuie să vorbească deschis despre situația finanțelor publice și să recunoască faptul că Republica Moldova a trăit „pe datorie” în ultimii șapte ani.

În cadrul emisiunii „Contrasens” de la publicația Ziua, Ioniță a criticat mesajele potrivit cărora noile politici fiscale ar reduce povara fiscală pentru cetățeni, calificând astfel de afirmații drept „propagandă ieftină”.

„Oameni buni, nu confundați economia cu propaganda ieftină. Guvernul trebuia să iasă în fața societății și să spună lucrurilor pe nume”, a declarat economistul.

Potrivit acestuia, din anul 2020 și până în prezent, statul a cheltuit cu aproximativ 100 de miliarde de lei mai mult decât a încasat, acumulând datorii semnificative pentru a acoperi cheltuielile publice.

„Noi am trăit ultimii șapte ani pe datorie. Am cheltuit cu 100 de miliarde de lei mai mult decât am câștigat. Asta veșnic nu poate fi”, a afirmat Ioniță.

Economistul a atras atenția și asupra costului tot mai mare al datoriei publice. Potrivit acestuia, doar pentru plata dobânzilor statul alocă anual peste șase miliarde de lei, sumă care depășește de trei ori fondul rutier.

„Plătim numai dobânzi acum, peste șase miliarde de lei. Cel mai mult plătim băncilor din Republica Moldova, peste patru miliarde de lei”, a precizat el.

În acest context, Ioniță consideră că deficitul bugetar planificat pentru anul curent, de aproximativ 21 de miliarde de lei, nu mai poate fi susținut pe termen lung și trebuie redus.

Economistul susține că autoritățile ar trebui să înceapă prin eficientizarea cheltuielilor publice, inclusiv prin eliminarea risipei din întreprinderile de stat și prin îmbunătățirea procedurilor de achiziții publice.

„Am putea optimiza în jur de patru miliarde de lei la capitolul cheltuieli. Dar dacă acest lucru nu este suficient, atunci Guvernul trebuie să spună sincer că majorează povara fiscală pentru a crește veniturile bugetare”, a declarat Ioniță.

El a subliniat că problema nu este existența impozitelor, ci modul în care acestea sunt colectate și utilizate. El compară politica fiscală cu administrarea unui pom fructifer, unde statul trebuie să găsească cea mai eficientă metodă de a colecta resurse fără a afecta dezvoltarea economică.