Comisioanele aplicate de bănci la plata cu cardul

Comisioanele percepute de băncile din Republica Moldova pentru tranzacțiile efectuate cu cardurile proprii prezintă variații semnificative. În funcție de tipul cardului și originea sa, aceste comisioane variază între 1.5% și 3% din valoarea tranzacției.

Potrivit analizei, comercianții care utilizează cardurile emise de alte bănci din Republica Moldova sunt supuși unor comisioane cuprinse între 1.8% și 2.5%, în timp ce pentru plățile efectuate cu carduri emise în străinătate se percep comisioane în intervalul 2.5% – 3%. În plus, comisioanele pentru tranzacțiile efectuate în comerțul electronic sunt în medie mai mari cu 0.5 puncte procentuale.

Structura plăților efectuate cu cardul pe teritoriul Republicii Moldova în anul 2021 a fost distribuită astfel: 39% din valoarea totală în rețeaua proprie a băncilor, 43% cu carduri emise în Republica Moldova în rețeaua altor bănci din țară și 17% cu carduri emise în străinătate.

Expert-Grup sublinia anterior că băncile au posibilitatea să ajusteze individual comisioanele în direcția scăderii (până la 1-1.2%) în cazul în care agentul economic înregistrează volume mari de tranzacții fără numerar sau este parte din programe speciale de loialitate și cashback. Totodată, comisioanele pot crește în cazul în care agentul economic prezintă anumite riscuri.

Recent, Banca Națională a Moldovei (BNM) a luat măsuri pentru a reduce costurile asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată. BNM a decis să plafoneze comisioanele interbancare percepute la operațiunile cu cardul, având ca rezultat o scădere a costurilor pentru agenții economici și consumatori. Această măsură se va implementa în trei etape pe o perioadă de doi ani, reducându-se astfel comisioanele interbancare de la 1.6% și 2.5% la 0.5% – 0.6%. Totodată, BNM intenționează să stimuleze competiția pe piața cardurilor de plată și să asigure transparența tarifelor aplicate de furnizorii de servicii de plată (PSP).

Această decizie ar putea aduce beneficii semnificative atât pentru agenții economici, cât și pentru consumatorii finali, prin reducerea costurilor asociate tranzacțiilor cu cardurile de plată.

Profiturile excepționale ale băncilor din UE sunt taxate

Italia este cel mai recent caz al unei ţări europene care a impus băncilor o taxă pe profiturile excepţionale, obţinute datorită dobânzilor mari, pentru a ajuta deţinătorii de ipoteci, transmite Reuters.

Italia a aprobat pe 8 august un impozit unic de 40% asupra profiturilor pe care băncile le obţin din dobânzile mai mari şi intenţionează să folosească încasările pentru a ajuta deţinătorii de credite ipotecare.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#comisioane #carduri #bănci

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.