Moldovenii milionari cu afaceri fabuloase peste Prut. Cei companii au?

Moldovenii aveau 7 363 de companii peste Prut la sfârșitul lunii iulie, cu un capital de 66,7 milioane de euro, arată datele Camerei Registrului și Comerțului din România.

Doar în luna iulie, moldovenii și-au înființat 21 de companii peste Prut situându-se pe locul 12 în clasamentul companiilor străine înființate. Valoare capitalului subscris a însumat 12 milioane de euro.

Cea mai mari companie fondată de un moldovean în România este INVESTMENT ADH INT SRL (2,5 milioane de euro capitalul social) de la Suceava controlată de Teodor Haucă, fost senator PD de Rădăuți în perioada 1996-2000 și care controlează unul dintre cei mai mari producători de medicamente din Republica Moldova Balkan Pharmaceuticals prin intermediul fiului său Alin Haucă.

Fostul senator, declara anterior că intenționează să construiască la Iași și un proiect imobiliar de amploare, cu 60 de imobile pe un teren de 12 hectare în zona Nicolina.

O altă companie fondată de un moldovean este P & K COMPANY S.R.L. de la Iași cu un capital social de 418 mii de euro. Domeniul de activitate este management şi de consultanţă în management. Anul trecut a avut o cifră de afaceri de peste 100 de mii de euro și un profit de 45,5 mii de euro.

Alte două companii Bucovina S.A de la Suceava și Jardi R.M de la Brașov din domeniul lactatelor sunt controlate de milionarul moldovean Vladimir Jardan. Vladimir Jardan împreună cu familia sa, controlează mai multe companii din domeniul lactatelor din Moldova, România, Ucraina, Kazahstan și Germania.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#milionari #companii #moldoveni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.