Compania penalului Șor, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, a virat în bugetul țării 7,3 milioane de lei

Avia Invest, fosta concesionară a Aeroportului Chișinău, controlată de Ilan Șor, a virat în bugetul de stat sub formă de redevențe – 7,3 milioane de lei în șase luni ale anului 2023, potrivit datelor Agenției Proprietății Publice.

„A fost finalizat transferul activelor Aeroportului Chișinău în proprietatea statului, ca urmare a rezilierii contractului de concesiune a activelor gestionate de aeroport și a amplasamentului aferent, semnat în 2013”, anunță APP în raportul său.

Aeroportul Internațional Chișinău, luat în concesiune de AviaInvest, a revenit înapoi în administrarea Statului în data de 23 noiembrie 2022, după decizia Curții de Apel Chișinău. Iar în martie 2023 statul a intrat în posesia activelor aeroportului.

Avia Invest, controlată de Ilan Șor, a luat în concesiune Aeroportul Internațional Chișinău pentru un termen de 49 de ani, iar statul a dat în judecată compania și a cerut anularea contractului de concesionare.

Drept răspuns Avia Invest a dat Moldova în judecată la Curtea de Arbitraj de la Stockholm. Compania a acuzat autoritățile de la Chișinău că o supun presiunilor și cere despăgubiri de 855 de milioane de euro.

Ilan Șor a fost condamnat, în aprilie curent, de Curtea de Apel la 15 ani de închisoare în dosarul devalizării băncilor.

Condamnat la 7 ani și jumătate de închisoare în prima instanță, în 2017, pentru rolul său în devalizarea băncilor, fostul șef al Băncii de Economii spune că este nevinovat. În ciuda condamnării, Șor fost ales deputat, în 2019, dar a fugit din R. Moldova, după alungarea de la putere a aliatului său democrat Vlad Plahotniuc în același an. A fost reales deputat în 2021, după o campanie de la distanță, exclusiv online. În prezent, acesta s-ar afla în Israel.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#concesiune #Aeroport #bani

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Franța și Belgia, două dintre cei mai mari importatori de gaze naturale lichefiate (GNL) din Rusia, au refuzat să susțină propunerea Comisiei Europene de a stopa complet importurile de combustibili fosili din Federația Rusă, relatează Politico.

Autoritățile de la Paris și Bruxelles cer analize suplimentare economice și juridice înainte de a accepta planul Bruxellesului, care prevede interzicerea totală a importurilor de gaze rusești până în 2027.

„Susținem strategia europeană de diversificare, care e deja gata pentru discuții”, a declarat ministrul francez al Energiei, Marc Ferracci, referindu-se inclusiv la planul Franței de a înlocui gazul rusesc cu livrări din Qatar. Totuși, el a subliniat că Franța are nevoie de fundamentări legale clare, întrucât TotalEnergies are un contract de livrare cu producătorul rus Novatek valabil până în 2032.

Situația este similară în Belgia, care importă GNL din Rusia în baza unor contracte valabile până în 2035. Ministrul belgian al Energiei, Mathieu Michel, a cerut Comisiei Europene să prezinte o evaluare detaliată a impactului economic al renunțării la gazul rusesc.

În contrast, Spania și Țările de Jos, aflate pe locurile 3 și 4 ca volume de import, sprijină inițiativa Bruxellesului. Reprezentantul Ministerului spaniol al Tranziției Ecologice a subliniat că UE trebuie „să interzică cât mai curând importurile de gaze rusești”, chiar dacă Spania are un contract pe termen lung cu Novatek până în 2042, prin intermediul companiei Naturgy.

În prezent, Comisia Europeană lucrează la un document de impact, în care va analiza consecințele economice și juridice ale unei eventuale interdicții. Printre opțiunile discutate se numără introducerea unei cote zero de import, măsură care ar putea fi aprobată prin vot cu majoritate calificată, fără a necesita unanimitate, cum este cazul sancțiunilor oficiale.

Potrivit datelor Kpler, în anul 2024 statele UE au importat 16,77 milioane de tone de GNL din Rusia, în valoare de peste 6 miliarde de euro. Rusia a livrat astfel peste jumătate din exporturile sale totale de GNL către Uniunea Europeană. În ansamblu, gazele naturale rusești – lichefiate și prin conducte – au reprezentat aproximativ 20% din totalul importurilor UE.

Comisia speră să obțină sprijinul Franței și Belgiei pentru a înfrunta mai ușor opoziția deschisă din partea Ungariei și Slovaciei, care nu doresc să renunțe la importurile de gaze prin conductă.